anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Alegeri pe timp de furtuna

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Din multe puncte de vedere, alegerile europarlamentare de luna viitoare se inscriu in tiparul obisnuit. Inca de la mijlocul anilor 1970, cind s-a decis instituirea votului direct, politologii au anticipat ca ele vor fi de rangul doi sau chiar trei, ca vor fi disputate pe teme nationale si nu europene si, in fine, ca interesul publicului va fi redus, exceptind poate segmentele virulent anti-integrare. De atunci, aceste prognoze se tot confirma, ceea ce ar trebui sa se intimple si acum. Daca intr-o tara sau alta vom asista la dispute pasionante, probabil ca resorturile vor fi nationale.

    Cea mai interesanta infruntare este, de departe, cea din Irlanda. Nu se poate merge pina-ntr-acolo incit din rezultatele votului din iunie sa se poata prezice deznodamintul viitorului referendum asupra Tratatului de Reforma a UE, insa e clar ca anumite semnale vor exista. Nu e nevoie sa stapinesti subtilitatile politicii irlandeze pentru a intelege ca oponentii tratatului vor incerca sa mobilizeze electoratul, intr-un fel de repetitie pentru toamna. Infrastructura exista, militantii debordeaza de energie, iar faptul ca segmentele "conventionale" ale clasei politice incearca sa explice doct faptul ca Europa e o parte a solutiei la criza ii va incuraja pe adversari sa contraatace, afirmind ca de fapt Europa e o parte a problemei.

    Pe locul secund, in acest clasament ad hoc - desi din multe puncte de vedere ar merita primul loc - se afla Letonia. Puternic afectata de criza - considerata a fi depasit deja pragul falimentului national - mica republica baltica ar trebui sa fie ultimul loc in care electoratul sa fie interesat de discursul european. Pe de alta parte, ca orice societate post-comunista, letonii au invatat de-a lungul anilor ca integrarea europeana te scuteste de riscuri economice majore, iar acum constata ca nu este chiar asa. In aceste conditii, fortele eurosceptice - inclusiv cele ale etnicilor rusi - ar trebui sa beneficieze de o munitie impresionanta, cantitativ si calitativ.

    Medalia de bronz, intr-un top subiectiv al interesului, revine Germaniei, unde competitia este echilibrata si este unanim vazuta drept un prolog al legislativelor. Spre deosebire de alte tari, aici liderii politici chiar se simt datori sa emita mesaje europene, iar procentul de electorat interesat de asa ceva este relativ mare. Va fi interesant modul in care marile partide vor impaca insatisfactia aproape generala a publicului fata de functionarea institutiilor comunitare cu dorinta de a parea capabile sa piloteze procesul integrarii, pe vreme rea.

    Urmeaza Cehia, mai putin lovita de criza decit majoritatea confratilor central-europeni, dar afectata de instabilitate guvernamentala. Tematica europeana va fi speculata de adversarii liderului de centru-dreapta Mirek Topolanek. Acesta si guvernul sau (de acum rasturnat de la putere) au fost acuzati de lezare a imaginii tarii si a orgoliului national, din cauza leadership-ului extrem de ezitant pe care l-au oferit Uniunii Europene in semestrul care se apropie de sfirsit.

    Vine apoi Bulgaria, unde fortele de extrema dreapta, nationaliste si ostile integrarii, ar trebui sa profite de gura de oxigen oferita de sanctiunile la care a fost supusa Sofia dupa integrare. Multi bulgari nu sint chiar atit de convinsi ca tara lor detine lanterna rosie in cadrul UE in privinta incapacitatii guvernamentale si a coruptiei - si ne inchipuim cu cine se compara. Nu e deloc clar daca aplicarea unei conditionalitati post-aderare va duce la performante mai bune in plan administrativ, in Bulgaria sau altundeva. Ea a dus, insa, la o intarire a imaginii pe care multi bulgari o impartasesc deja, aceea ca sint tratati drept europeni de rang secund - o senzatie pe care si romanii o cunosc foarte bine.

    Nu poate lipsi din acest clasament Marea Britanie, unde alegerile ar trebui sa consfinteasca prabusirea electorala a laburistilor. Asteptata victorie a conservatorilor lui David Cameron nu va duce insa la cresterea rindurilor popularilor europeni, pentru ca - spre enervarea multor omologi de centru-dreapta de pe continent - Cameron a decis deja desprinderea de acest grup, considerat prea eurofil. Daca obtine un scor foarte mare si, in plus, convinge si partide din alte tari sa i se alature, partidul conservator britanic ar putea subtia serios sansele popularilor de a ramine cel mai mare pol din Parlamentul European.

    Importante sau nu, alegerile europarlamentare exista. Si nu pot fi aminate, decalate sau "anticipate". Daca in 2004 atmosfera era optimista si plina de o inselatoare "stare de bine", iata ca a venit timpul sa testam si un scrutin european pe timp de furtuna.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.