Alexandria again...
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 20.06.2021

Alexandria again...

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Hermetismul a inspirat masiv sistemele gnostice pre- si postcrestine, chiar daca la majoritatea autorilor gnostici el apare modificat. Caci, asa cum arata Jacques Matter, "Gnosticismul nu compileaza; el modifica tot ceea ce a luat de la altii" (in Histoire critique du gnosticisme, F.G. Lewrault, Paris, 1828), printr-o alchimie ispititoare ce reuneste elemente ale vechilor religii egiptene, chaldeene, hinduse, persane, iudaice, grecesti si, in final, crestine. Gnosticismul nu dezvolta un cult pentru un intemeietor sau profet central, ci se dedica unei valori-principiu transcendente: gnosisul (cunoasterea de Dumnezeu), asemanator daoismului, construit in jurul lui Tao, Marele Principiu. Astazi asistam la o revenire in forta a ideilor gnostice. Sa aiba contemporanii nostri mai multa nevoie de idei decit de personaje mitologice? Sau poate sa vada in ele, mai mult decit altadata, incarnarea unor idei superioare?…
    Tot mai plina de constiinta, stiinta contemporana are nevoie de o noua lumina, una care sa nu vina din ea insasi, ci de dincolo de aceasta lume. Am fost inselati si amagiti de o stiinta profana si ne regasim abandonati pe un tarim incetosat, cuprinsi de o miopie spirituala cu consecinte greu de evaluat.
    Am preluat comportamentul animalelor care, inchise multa vreme intr-o cusca, atunci cind li se deschide usa, refuza nedumerite lumina libertatii. E bine de revenit si de accentuat: mintuirea seculara, asa numita "mintuire prin stiinta", o falsa stiinta de fapt, plina de aroganta cognitiva, dominata de "Zeita Ratiune", nu e posibila.
    "Atunci cind timpul este discreditat, eternitatea isi arata adevarata sa valoare", spunea Stephan A. Hoeller in Gnosticismul. O noua conceptie asupra stravechii traditii a cunoasterii eului interior, Ed. Saeculum I.O., Bucuresti, 2003. Oameni de stiinta ajung astazi la concluzia ca haosul ar putea fi mult mai real decit cosmosul. Sintem suprasaturati de informatii, captivi intr-un univers informational golit de sens si de real si, in acelasi timp, mereu mai doritori de cunoastere adevarata, caci nu cunoasterea abstract- informativa ne ajuta sa percepem realul, sa intelegem realitatea, ci tocmai cunoasterea traita, cunoasterea dinlauntru, gnosis-ul. Astfel, vorbind mai putin putem sti mai mult, iar farmecul viziunilor poate inlocui goana dupa fapte.
    Lumea postmoderna e lipsita de speranta mintuirii. Sufletul nu mai stie calea, nu mai aude chemarea, bruiat de tot felul de preocupari si dorinte secundare. Omul isi faureste tot felul de zei falsi, lipsiti de viata si-i proslaveste mai apoi cu mare fervoare. Progresul a devenit idolul sfint caruia stiinta moderna i-a dedicat multe evanghelii, in incercarea fada de a ne inventa viitorul.
    Gnosticismul este in acelasi timp foarte vechi si foarte contemporan, vital. Anumite similaritati intre epoca noastra si cea alexandrina din urma cu 2000 de ani poate explica partial acest lucru. Un amalgam de credinte si valori isi disputau intiietatea atunci ca si acum. Numita Pax Americana seamana, pastrind proportiile, cu celebra Pax Romana, ambele oferind un cadru de desfasurare a vietii umane, o dominatie ce asigura o stabilitate plina de amenintari, o securitate plina de frica, o prosperitate plina de saracie. Acelasi spirit multicultural, aceeasi imoralitate publica, acelasi aer grandios-nihilist, aceeasi impresie de sfirsit de epoca. Asa cum multi zei au murit atunci, si astazi vedem crepusculul unora numiti ideologie, politica, stiinta, umanism, iluminism, ratiune. Cum arata Donald Worster, "epoca noastra este o era postmodernista si poststructurala, cind tot ce parea solid se topeste in aer" (in Wall Street Journal, 11.06.1994).
    In buna masura, chiar stiinta a produs aceasta autocontestare a bazelor sale din ultimele secole. Incepind cu principiul incertitudinii enuntat de Heisenberg in 1920, continuind cu teoria dezordinii, a haosului, cu noile teorii morfogenetice sau "ale nimicului" din fizica cuantica, cu noile teorii ale sistemelor, citadela stiintei a fost invadata de forta centripeta a deconstructivismului si a impredictibilitatii. La fel in arta, in filosofie, in stiintele sociale. Asistam la o schimbare de paradigma.
    Cind cosmosul este analizat cu rigoare, el nu mai inseamna ordine, ci haos. Insa cind haosul este patruns de o constiinta modificata, el se dovedeste o matrice plina de potentialitati, o realitate implicita ce-si dezvaluie propria ordine, una transcendentala, o ordine de dincolo de ordine care se cere si poate fi descoperita, dar numai intr-o stare transfigurata, extatica a constiintei. Asa ceva promite gnosis-ul de ieri, de azi, dintotdeauna: mintuirea prin cunoastere, o cunoastere ce nu exclude, ci - dimpotriva - implica credinta, speranta si dragostea, oferind lumina celui care o cauta, lumina neinserata, lumina necreata. "La ceasul cind se-aduna-atita noapte, putem noi fi la granita luminii-adevarate?" (Yves Bonnefoy, citat de I.P. Culianu in Gnosticism si gindire moderna: Hans Ionas, Polirom, Iasi, 2006).

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Italia sau Finlanda?

    Nicolae GRECU

    Italia sau Finlanda?

    Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Eugen MUNTEANU

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    pr. Constantin STURZU

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

    Perspectivă inversă

    arh. Ionel OANCEA

    Perspectivă inversă

    O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

    pulspulspuls

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

    Caricatura zilei

    Asta zebră!

    Editia PDF

    Bancul zilei

    De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.