Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Aluatul pe care-s plamadite visele (II)

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ziceam in incheierea textului de lunea trecuta ca voi explica in partea a doua ce-i cu diferenta dintre titlul romanului „Materia din care-s visele" de Johannes Mario Simmel si alegerea mea ca titlu, urmand sa va povestesc apoi mica si strania patanie colaterala pornind chiar de la povestea unui baiat ceh refugiat in Germania dupa inabusirea Primaverii de la Praga.

    Suntem facuti pentru vise, nu din vise

    Mai intai, tema titlului: de cativa ani am descoperit ca traducerile in germana si in romana a celebrului citat sunt similare - si lejer pe langa original!

    The Tempest (Furtuna) este considerata ultima piesa scrisa de Shakespeare, cu premiera pare-se pe 1 noiembrie 1611, piesa in care Prospero rosteste vestita fraza: We are such stuff / As dreams are made on and our little life / Is rounded with a sleep! Cand am descoperit faptul ca in original nu e vorba de materia DIN care sunt facute visele (ar fi trebuit sa avem are made OF), ci PE care sunt facute visele (are made ON!), n-am putut sa nu ma-ntreb cum se face ca atat in germana, cat si in romana s-a optat secole la rand (ma rog, un secol si ceva, in cazul limbii romane) pentru din care sunt facute visele!? Totusi, diferenta de sens este de-a dreptul enorma: una e ca omul sa fie vazut ca materia din care-s facute visele, si cu totul alta ca el sa fie materia (personal prefer aluatul) pe care-s facute/ plamadite visele!

    Iata, chiar o montare relativ recenta a lui Silviu Purcarete la Craiova uzeaza inca de traducerea in sensul „clasic": „Suntem plamaditi din aceeasi materie din care sunt facute visele si aceasta mica viata este cuprinsa intr-un somn." Pe net am mai gasit si varianta „Noi suntem din plamada din care sunt facute visele, iar scurta noastra viata o intregeste un somn" - n-am putut afla autorul traducerii. Cat priveste noua traducere realizata pentru Paralela 45 de George Volceanov - poate ca el a tradus, in sfarsit, conform cu originalul - n-am avut cum verifica, inca.

    Si in Germania, abia o traducere noua a lui B. K.Tragelehn, aparuta in 2006, nu mai tradeaza cras originalul, respectandu-l oarecum, mai asa, pe jumatate: Wir sind ein Stoff / Aus dem man Träume macht... - Suntem o materie/ Din care se fac vise... (conform Jens Zwernemann pe literaturkritik.de, nr.2/februarie 2007). Tragelehn, deci, a pastrat acel on buclucas, mutand doar sensul de la facut din vise la din care se fac vise.

    Habar n-am daca s-a ocupat vreun anglist roman de aceasta tema, dar daca nu iar acest mic excurs al meu ii da vreunuia ideea s-o faca - aviz amatorilor: nementionarea articolului meu reprezinta o forma de plagiat!... Asta asa, ca sa fac haz de-un necaz national.

    Strania patanie

    Cu speranta ca n-am plictisit cititorii cu discutarea acestui celebru citat drag mie din Shakespeare, sa trecem, in fine, la strania patanie.

    Eram, deci, la tara, la Amnas, era seara de 26 august si pornisem sa citesc ditamai caramida de peste 600 de pagini - culisa sonora, indiferent daca scriu, citesc sau fac altceva in camera: Radio Romania Actualitati.

    Actiunea romanului debuteaza cu pregatirile unui jazzist-trompetist devenit notoriu in timpul Primaverii de la Praga (aparuse chiar si la televizor) de-a fugi impreuna cu fiul sau de unsprezece ani peste frontiera verde in RFG, stiind ca altfel va ajunge la puscarie, avand in vedere faptul ca Primavara Pragheza fusese inabusita in urma ocuparii Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de la Varsovia (exceptandu-le pe cele romanesti, cum prea bine stim). Muzicianul era originar dintr-un sat de la frontiera cu Bavaria, stia, deci, zona, iar in sat mai traia si maica-sa. Acesteia ii promite ca va canta o melodie la trompeta cand vor ajunge dincolo - ca semn c-au scapat cu bine. Intreband-o ce sa cante, mama lui ii spune sa interpreteze Strangers in the Night, caci tare draga i-ar fi fost si tatalui, raposatului ei sot, aceasta melodie.

    Desi niste cunoscuti localnici il asigurasera de faptul ca la miezul noptii, cand urmau sa se schimbe granicerii, exista un loc anume nesupravegheat pret de cateva minute, dupa ce fiul sau trece cu mica valiza cu trompeta pe un bustean peste paraul dincolo de care se afla Germania Federala si libertatea, in momentul in care jazzistul s-a suit si el pe bustean, este prins de lumina unui reflector si numaidecat granicerii deschid focul si-l impusca in fata ochilor pustiului Karel. Initial, baiatul fuge speriat de moarte spre liziera salvatoare a padurii pierzand trompeta, apoi se prinde cu firea pentru un moment, se-ntoarce si recupereaza trompeta si goneste din nou spre padure. Se opreste, apoi, si, cum stia si el deja sa cante, canta Strangers in the Night - pentru a o linisti pe bunica-sa, in ciuda traumei cu uciderea tatalui in fata lui.

    Asta se intampla pe la pagina 20. Pe la pagina 40, Karel se afla intr-un lagar de refugiati politici minori din Nordul Germaniei, langa Bremen. Lagar in care au ajuns si reporterul-vedeta si fotoreporterul-vedeta al saptamanalului de mare succes Blitz (aluzie la Quick) pentru a realiza un reportaj pem tema copiilor refugiati politic, Karel fiind principalul posibil subiect. Dar tocmai cand sa discute cu el, baiatul are un atac de panica in momentul in care de la difuzorul lagarului rasuna melodia... Strangers in the Night! (Karel va fi apoi impuscat mortal din greseala chiar in acel lagar.)

    Cand am ajuns la pagina 52, ce melodie credeti ca am putut sa aud la Radio Romania Actualitati? Exact: Strangers in the Night (Straini in noapte), evergreen-ul in interpretarea celebra a lui Frank Sinatra. Doamne Dumnezeule, mi-am zis, asta ce mai e? Totusi, care-i probabilitatea sa se intample una ca asta? Trebuie sa fie una ultra-minuscula. Si atunci? Coincidenta paranormala? Habar n-am - dar a fost un moment memorabil. O patanie stranie rau.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri