vineri, 29.03.2024
Vinerea trecuta au avut loc funeraliile scriitorului Aurel Scobioala... Nu stiu cit si daca spune ceva - cititorului din partea aceasta de Prut - numele celui raposat. Probabil nu. Sau, mai curind, nu - pur si simplu (desi, evident, luind cauzele la puricat, ajungi inevitabil sa intelegi ca "nu"-ul respectiv e si impur, si coplesitor de complex in acelasi timp).
Aurel Scobioala a fost un scriitor pentru copii. A scris, in perioada sovietica, citeva lucruri dulci, de o aproape subversiva ingenuitate, fara inerentele, pe atunci, moralizari didactice si (mai ales!) partinice...
Lumamejovisidu - parca asa se numea una dintre cartile sale, reunind intr-un singur cuvint, prin aglutinarea primelor doua litere, denumirile zilelor saptaminii: condica fantezista, de o gratuitate surizatoare si gratioasa. Asta in timp ce rafturile librariilor si ale bibliotecilor se ingrelau cu mereu alte tomuri ale interminabilei "Leniniane" sau cu romane anodine despre colectivizare...
Aurel Scobioala n-a fost ceea ce se cheama un scriitor important, reper, cap de serie etc. Prozele sale au savoarea puritatii, sint susceptibile de atmosfera, ating uneori pragul naivitatii autentice - tocmai calitatea (calitatile) pentru care sint prizate de micul cititor. Ele au verosimilitatea inalta a prefacatoriei, stiinta subtila a jocului sub specia maximei sobrietati, aerul grav al conventiei. Nu urca, insa, in demnitatea miracolului, ca unele poeme de Grigore Vieru, nu impun un stil, nu au facut scoala. Si cu toate acestea, exista in sine, au facultatea mirobolanta a unei vieti proprii. Probabil ca pentru asta, in fond, la cel de-al XXX-lea Congres International al IBBY (Consiliul International al Cartii pentru Copii si Tineret) de la Macau, China, din septembrie 2006, cartea lui Aurel Scobioala (un titlu aiuritor, dar fascinant, va previn), Carte pentru ciini destepti, a primit Diploma de Onoare.
A fost multa vreme consilier la Uniunea Scriitorilor din Chisinau. Cind barul de la parter - locul unde scriitorimea noastra se socializa frenetic si boem - mai functiona (acum se afla intr-o eterna renovare si mi-e teama ca acesta va fi motivul pentru care acad. Mihai Cimpoi va pierde urmatorul mandat de presedinte al Uniunii), Aurel Scobioala putea fi vazut in dreptul unui paharut de vodca, invaluit de fumul gros al tigarilor "Temp". Era un barbat inalt, cu un cap masiv ornat cu doi ochi negri, enormi, si cu o mustata cocheta, de o premeditata desuetudine. Nu stiam pe atunci ca sufera crincen de cancer pulmonar si ca lichidul incolor avea, pentru el, efectul unei pasagere si improbabile beatitudini...
Fusese coleg cu mama la "Alecu Russo", universitatea din Balti, si uneori, cind ma invita larg sa iau loc in areopagul de musterii ce se intimpla sa conduca (fiindca avea, realmente, aerul de guru, privilegiat de virsta, de experienta, de un fler incisiv), ma simteam in pielea unui favorit...
Altminteri era un om delicat. Avea atentii pentru toti, fara obisnuitele printre literati discriminari de rang sau te miri ce alte idiosincrasii. In afara paginii redevenea barbatul lucid si pragmatic, in stare sa te uimeasca cu precizia cite unui diagnostic, pus rectiliniu, peste orice conjunctura. Un spirit care a privit lumea fara prea multa pietate, dar care s-a revansat in delicioase instantanee prozastice, unde isi adjudeca cercul lui de candoare, micul sau eden cu lotusi si chiparoase...
M-am intrebat intotdeauna cum poate un barbat atit de impunator (parea un hidalgo ratacitor printre derizoriile fapturi ale lumii) sa se rezume la instantanee si fulguratii? Povestirile sale iti dau, cert, un reconfortant sentiment epic si ai fi vrut citeodata sa le amii nitel sfirsitul, sa gusti mai departe stilul lor jovial si acidulat totodata. De ce nu ne-a lasat un roman? Cit din penibila conditie a scriitorului basarabean - omul dintre lumi - intra in aceasta potentialitate ratata?
Mult-putinul postmodernism de pe malurile Bicului ii este indatorat si acestui scriitor fara veleitati. Aurel Scobioala ne invata frumusetea anonimatului temeinic facut...
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |