joi, 28.03.2024
Pe parcursul sederii mele in America - pe la jumatatea deceniului trecut - m-a impresionat profund un lucru pentru care noi, romanii, nu avem antene de perceptie si cu atit mai putin aveam in urma cu aproape zece ani. Este vorba despre relatia stabilita, in timp, intre individ si universul lui inconjurator. Un prieten revenit dintr-un stagiu (Fulbright) american - similar cu cel desfasurat de mine in acele indepartate juneti post-ceausiste - imi marturisea deruta sa esentiala in fata ideologiei umaniste, extrem de rudimentare, in jurul careia graviteaza intregul sistem epistemologic romanesc. Nu dovedim subtilitate, nu aratam pic de rafinament in raporturile cu mediul si cu ceilalti - credea amicul meu -, carente venite dintr-o absenta funciara a scolii etice din interiorul traditiei filozofice autohtone. Ne intersectam maniheist cu reprezentarile lumii actuale, nemanifestind subtilitate pentru nuantele si detaliile asa-zicind "marginale" (adesea mai revelatoare decit "adevarurile" inexpugnabile ale "axelor" dominatoare). Americanii, dimpotriva, posesori, in postmodernitate, a citorva dintre cele mai bune institute de filozofie din lume, si-au creat o cultura umanista a "amanuntului semnificant", scotind sensurile existentiale noi din realitati subsidiare, realitati pe care membrii elitei noastre intelectuale le socotesc, de regula, chitibusuri, atunci cind nu le iau peste picior pur si simplu.
Am inteles foarte bine frustrarea interlocutorului meu, aflat, evident, in "soc" de re-adaptare culturala la civilizatia-mama (trauma cumplita, de care imi amintesc eu insumi cu frisoane). Ceea ce el observase la nivelul "super-structurilor", acolo unde se nasc ideologiile (din magma tensiunilor intelectuale), eu cunosteam deja din experienta nemijlocita cu "baza", cu spatiul activ, dinamic, al societatii americane propriu-zise. Pe astfel de coordonate am descoperit mentionata relatie (neobisnuita) dintre individ si universul sau inconjurator, relatie ale carei particularitati vin - sint convins - din amintitele sfere inalte, rafinate si subtile, ale culturii umaniste, rasfrinte, simbolic, peste constituentele intregului mecanism social. In cazul americanilor, se poate vorbi, desigur, si de o etnogeneza diferita de oricare alt proces de formare a unei natiuni in istoria mondiala. In epoca pre-moderna, colonistii Lumii Noi refac, practic, un experiment "pre-istoric" - cel al destelenirii teritoriilor virgine si salbatice. Era firesc, de aceea, ca legatura lor cu alteritatea (ce include, fara indoiala, si totalitatea fiintelor si lucrurilor vietii, in complexitatea lor) sa se construiasca pe paradigme oarecum singulare. Omul si-a asumat, in acea "America a pionierilor", vorba lui G. Calinescu, o identitate mult schimbata (in raport cu identitatile generice ale celorlalte lumi si continente), articulata prin jonctiunea individului cu elementele universului "ne-uman" (indispensabile, de altfel, in procesul destelenirii).
Cum spuneam, personal, am remarcat aceasta predispozitie a americanilor catre "empatia" cu fiintele si lucrurile "celelalte", "empatie" vizibila in detaliile aparent nesemnificative ale comportamentului diurn. Am vazut gesturi interesante in America, a caror simpla enumerare devine un indiciu ilustrativ. Aici sint pensionati, de pilda, catei utilitari (politisti, sanitari etc.) in ceremonii fastuoase la care, de obicei, asista, cu seriozitate, intreg staff-ul profesional al institutiei unde patrupedul si-a desfasurat activitatea ani de zile. La fel se procedeaza, in armata, cu fregate si avioane de lupta, considerate iesite din uz si, ca atare, trecute pe linie moarta (frecvent, in muzee militare si nu la fier vechi, ca la noi!). Aliatii nostri de peste Ocean obisnuiesc sa decoreze gaini (au facut-o, festiv, in urma cu un deceniu, in semn de recunoastere pentru rolul imens pe care domestica zburatoare l-a avut in salvarea de la infometare a natiunii, de-a lungul anilor de restriste, din fazele de dezvoltare puritana a Americii). Presedintele gratiaza un curcan la fiecare Thanksgiving Day (Ziua Recunostintei), curcan care va muri, in consecinta, de moarte buna. In SUA, vezi animalele de companie cele mai neasteptate, de la testoase, soimi si maimute, pina la pitoni, iguane si soareci. Tot asa, majoritatea obiectelor care alcatuiesc cadrul comun al americanului primesc nume (sau apelative familiare), constituindu-se, indirect, intr-un univers viu, apt de comunicare. Nu intimplator, cred, pisicile, ciinii, vrabiile, porumbeii s.a. dezvaluie, in America, o familiaritate aproape stranie cu individul (oricine ar fi el), situindu-se departe de "salbaticia" sub incidenta careia ne imaginam noi, romanii, aceste animale. Ele reprezinta, la rindul lor, o parte din precizatul spatiu viu, cu care omul nu doar interactioneaza, ci si comunica.
Daca ar fi sa emit o judecata generala vizavi de relatia insului cu celelalte lucruri, in Lumea Noua, as spune, fara sa ezit, ca este una esential umana. Americanii umanizeaza lumea in totalitatea sa, cuprinzind, in efortul lor pancivilizator, lucrurile si fiintele vietii. Faptul le asigura o asezare mai comoda - aproape confortabila - in propria istorie (macar in acea istorie americana de dinainte de atentatele new-yorkeze, pe care eu am cunoscut-o si am pretuit-o enorm). E, pina la urma, in gestul "domesticirii" intregii alteritati un instinct pragmatic, de autovalidare si supravietuire. Stiu ca americanii sint inca "tineri", din punct de vedere istoric, si, prin urmare, marotele lor primesc usor dispretul nostru, al exponentilor "batrinelor" civilizatii. Am convingerea insa ca, in plan macroistoric, cel putin uneori, cei care nu au "tineri" se vad confruntati cu nevoia de a si-i cumpara. Cu marote cu tot.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Reguli de igienă orală corectă pentru copii, în funcție de vârstă (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |