Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Antagonisme culturale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Pe parcursul sederii mele in America - pe la jumatatea deceniului trecut - m-a impresionat profund un lucru pentru care noi, romanii, nu avem antene de perceptie si cu atit mai putin aveam in urma cu aproape zece ani. Este vorba despre relatia stabilita, in timp, intre individ si universul lui inconjurator. Un prieten revenit dintr-un stagiu (Fulbright) american - similar cu cel desfasurat de mine in acele indepartate juneti post-ceausiste - imi marturisea deruta sa esentiala in fata ideologiei umaniste, extrem de rudimentare, in jurul careia graviteaza intregul sistem epistemologic romanesc. Nu dovedim subtilitate, nu aratam pic de rafinament in raporturile cu mediul si cu ceilalti - credea amicul meu -, carente venite dintr-o absenta funciara a scolii etice din interiorul traditiei filozofice autohtone. Ne intersectam maniheist cu reprezentarile lumii actuale, nemanifestind subtilitate pentru nuantele si detaliile asa-zicind "marginale" (adesea mai revelatoare decit "adevarurile" inexpugnabile ale "axelor" dominatoare). Americanii, dimpotriva, posesori, in postmodernitate, a citorva dintre cele mai bune institute de filozofie din lume, si-au creat o cultura umanista a "amanuntului semnificant", scotind sensurile existentiale noi din realitati subsidiare, realitati pe care membrii elitei noastre intelectuale le socotesc, de regula, chitibusuri, atunci cind nu le iau peste picior pur si simplu.

    Am inteles foarte bine frustrarea interlocutorului meu, aflat, evident, in "soc" de re-adaptare culturala la civilizatia-mama (trauma cumplita, de care imi amintesc eu insumi cu frisoane). Ceea ce el observase la nivelul "super-structurilor", acolo unde se nasc ideologiile (din magma tensiunilor intelectuale), eu cunosteam deja din experienta nemijlocita cu "baza", cu spatiul activ, dinamic, al societatii americane propriu-zise. Pe astfel de coordonate am descoperit mentionata relatie (neobisnuita) dintre individ si universul sau inconjurator, relatie ale carei particularitati vin - sint convins - din amintitele sfere inalte, rafinate si subtile, ale culturii umaniste, rasfrinte, simbolic, peste constituentele intregului mecanism social. In cazul americanilor, se poate vorbi, desigur, si de o etnogeneza diferita de oricare alt proces de formare a unei natiuni in istoria mondiala. In epoca pre-moderna, colonistii Lumii Noi refac, practic, un experiment "pre-istoric" - cel al destelenirii teritoriilor virgine si salbatice. Era firesc, de aceea, ca legatura lor cu alteritatea (ce include, fara indoiala, si totalitatea fiintelor si lucrurilor vietii, in complexitatea lor) sa se construiasca pe paradigme oarecum singulare. Omul si-a asumat, in acea "America a pionierilor", vorba lui G. Calinescu, o identitate mult schimbata (in raport cu identitatile generice ale celorlalte lumi si continente), articulata prin jonctiunea individului cu elementele universului "ne-uman" (indispensabile, de altfel, in procesul destelenirii).

    Cum spuneam, personal, am remarcat aceasta predispozitie a americanilor catre "empatia" cu fiintele si lucrurile "celelalte", "empatie" vizibila in detaliile aparent nesemnificative ale comportamentului diurn. Am vazut gesturi interesante in America, a caror simpla enumerare devine un indiciu ilustrativ. Aici sint pensionati, de pilda, catei utilitari (politisti, sanitari etc.) in ceremonii fastuoase la care, de obicei, asista, cu seriozitate, intreg staff-ul profesional al institutiei unde patrupedul si-a desfasurat activitatea ani de zile. La fel se procedeaza, in armata, cu fregate si avioane de lupta, considerate iesite din uz si, ca atare, trecute pe linie moarta (frecvent, in muzee militare si nu la fier vechi, ca la noi!). Aliatii nostri de peste Ocean obisnuiesc sa decoreze gaini (au facut-o, festiv, in urma cu un deceniu, in semn de recunoastere pentru rolul imens pe care domestica zburatoare l-a avut in salvarea de la infometare a natiunii, de-a lungul anilor de restriste, din fazele de dezvoltare puritana a Americii). Presedintele gratiaza un curcan la fiecare Thanksgiving Day (Ziua Recunostintei), curcan care va muri, in consecinta, de moarte buna. In SUA, vezi animalele de companie cele mai neasteptate, de la testoase, soimi si maimute, pina la pitoni, iguane si soareci. Tot asa, majoritatea obiectelor care alcatuiesc cadrul comun al americanului primesc nume (sau apelative familiare), constituindu-se, indirect, intr-un univers viu, apt de comunicare. Nu intimplator, cred, pisicile, ciinii, vrabiile, porumbeii s.a. dezvaluie, in America, o familiaritate aproape stranie cu individul (oricine ar fi el), situindu-se departe de "salbaticia" sub incidenta careia ne imaginam noi, romanii, aceste animale. Ele reprezinta, la rindul lor, o parte din precizatul spatiu viu, cu care omul nu doar interactioneaza, ci si comunica.

    Daca ar fi sa emit o judecata generala vizavi de relatia insului cu celelalte lucruri, in Lumea Noua, as spune, fara sa ezit, ca este una esential umana. Americanii umanizeaza lumea in totalitatea sa, cuprinzind, in efortul lor pancivilizator, lucrurile si fiintele vietii. Faptul le asigura o asezare mai comoda - aproape confortabila - in propria istorie (macar in acea istorie americana de dinainte de atentatele new-yorkeze, pe care eu am cunoscut-o si am pretuit-o enorm). E, pina la urma, in gestul "domesticirii" intregii alteritati un instinct pragmatic, de autovalidare si supravietuire. Stiu ca americanii sint inca "tineri", din punct de vedere istoric, si, prin urmare, marotele lor primesc usor dispretul nostru, al exponentilor "batrinelor" civilizatii. Am convingerea insa ca, in plan macroistoric, cel putin uneori, cei care nu au "tineri" se vad confruntati cu nevoia de a si-i cumpara. Cu marote cu tot.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri