Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Arta pe bani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La sfirsitul anului trecut, vizitatorii Tirgului de Arta Frieze (Frieze Art Fair) din Regent Park, Londra, au avut surpriza sa ii intilneasca pe Jake si Dinos Chapman, unii dintre artistii "consacrati" ai grupului Young British Artists promovat de Charles Saatchi, stind la o masa unde desenau pe gratis bancnotele vizitatorilor. Banii erau transformati pe loc in "opere de arta", devalorizindu-si puterea de cumparare, insa devenind valori investite de unii dintre cei mai bine vinduti artisti internationali. Proiectul fratilor Chapman e o ironie bine articulata a raportului dintre artistul bine cotat, productia de arta neo-conceptuala, publicul care investeste in arta si statutul operei de arta ca simbol al controverselor de pe piata de arta.

    Subversivitatea contrarianta a acestui gest artistic e accentuata si de modificarea imaginii chipurilor de pe bancnotele care au devenit mediul de redare a mesajului. Intervenind cu un desen asupra desenului deja imprimat pe banii de hirtie, fratii Chapman caricaturizeaza, de pilda, chipul reginei, ca emblema a exhibitiei regalitatii si a schizofreniei politicului, radiografiind la suprafata craniul ei, ca simbol al terifiantului, efemeritatii, similaritatii conditiei umane indiferent de pozitia sociala.

    In viziunea fratilor Chapman, bancnota nu are doar o valoare comerciala, ci si o valoare simbolica, de imagine printre imaginile de care sintem asaltati in viata cotidiana, si a carei "lectura" ne indica stari ale opresiunii, grade ale dependentei, vicii ale consumului. Bancnota este una dintre puterile de care uzam nu doar pentru a supravietui, ci si pentru a ne satisface placerile. Nu doar placerea de a privi o opera de arta, ci mai ales placerea de a o detine ca si cum ar putea fi validata o prelungire a termenelor placerii resimtite la momentul deciziei de a achizitiona acea opera de arta.

    Prin acest proiect, Chapman critica comertul, investitia in arta, oferind gratis lucrarea de arta pentru care vizitatorii le-au intins deja banii. Insa publicul e transformat aici in reflectia asupra ambiguului potential de a deveni jucator pe piata de arta. Gestul de a intinde banii peste o tejghea e un gest reflex al cumpararii. De aceasta data, insa, ei primesc inapoi atit banii, cit si o lucrare de arta. S-ar putea spune ca isi cumpara lucrarea de arta prin contravaloarea pe care o pierd in momentul in care Chapman anuleaza prin interventia lor valoarea de schimb a bancnotelor. Dar artistii nu se aleg cu nimic. Ei primesc o valoare si dau inapoi o supra-valoare. S-ar mai putea spune ca ei isi "cumpara" imaginea promovarii lor ca artisti carora le creste din nou cota, insa ei nu sint reprezentati ca artisti care au venit sa-si vinda lucrarile la un tirg, ci ca artisti invitati sa prezinte o lucrare de arta in cadrul tirgului.

    Pe linga critica economica pe care o "investesc" in aceasta lucrare, fratii Chapman aduc si o critica a situatiei politice din Marea Britanie, si o critica a statutului tirgurilor de arta, si o critica a conditiei artistului si lucrarii de arta, insa mai ales, intr-un mod cit se poate de subversiv, o critica la adresa ambiguitatii situarii publicului de arta.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri