Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Artisti in plein air

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Proliferarea exponentiala a practicilor artistice - indeosebi a celor vizuale - si, pe alocuri, extravaganta lor, este de natura sa induca relativa confuzie in reprezentarile omului obisnuit. Ce (mai) este arta? Cum anume o recunoastem? Unde sint artistii de altadata, cu biografiile lor exemplare si cu "aurele" inconfundabile? Care este astazi locul sevaletului? Stradutele periferice, aparent parasite, degajind parfum arhaic? Marginile padurilor uitate? Lacurile cu nuferi albi, sufocate de peturi? Astfel de intrebari nu vestesc apusul artei, cum nici substituirea definitiva a vechiului de catre nou. Sintem martorii unei schimbari de paradigma, una insa care legitimeaza deopotriva recursul la traditie, ca si euristica experimentala postmoderna.

    Dupa 1968, odata cu protestatarii de tot felul, artistii ies in strada. Strada cu banalul cotidian, terenurile virane, periferiile, scarile de bloc, cladirile dezafectate, halele industriale, spatiile deschise, structurate aleatoriu, iau locul atelierului clasic, prin excelenta inchis. Arta ca atare nu mai este destinata muzeelor si galeriilor de profil, sustragindu-se exigentelor comerciale obisnuite. Ostilitatea vizeaza deopotriva academismul pretios, ostentativ, cum si pretinsul neutralism axiologic. Arta renunta la orgoliile decorative, devenind un energic agent al schimbarii. Publicul, altadata inert, abandoneaza distanta contemplativa in profitul implicarii. El cere sa fie martor, agent sau chiar partener al proiectelor artistice. Arta conceptuala, performance-urile, happening-urile, instalatiile, stimuleaza solutii asociative care au drept cimp de desfasurare habitatul urban, fara sa fie excluse "evadarile" in natura.

    Lumea postmoderna consacra noi "spatii" de interes. Pe linga cel virtual, mall-ul si supermarket-ul sint tintele privilegiate; primul - ca loc de loisir si divertisment, celalalt - ca debuseu imediat al consumului de subzistenta.  "Templu" al societatii de consum, sat globalizat, insula urbana artificiala, mix al semnelor de bunastare, mall-ul raspunde nu doar comenzilor comerciale; el este un intens spatiu de socializare si culturalizare, loc al promenadei de placere si reconfortare, imens bazar acoperit, substitut al strazilor bine luminate si populate, panorama a bogatiilor accesibile dar si a ispitelor mereu aminate. Ritualul shopping-ului angajeaza o religiozitate specifica, bazata pe mitologia abundentei eterne, pe eficacitatea  darului si a daruirii, intretinuta de iluzia cosmopolita a stralucirii marcilor si a sarbatorii perpetui. Flirtul cu obiectele, contemplarea decorurilor vitriniere, tihna librariilor, racoarea salilor de spectacol, pitorescul restaurantelor, fast-food-urilor si cafenelelor, designul galeriilor de arta sau al magazinlor de gadget-uri si antichitati, opulenta brand-urilor ne introduc in "societatea spectacolului" cotidian.

    Hibrid conceptual de data recenta, "mall arta" retine doua semnificatii: loc de desfacere a bunurilor artistice prin intermediul magazinelor virtuale si al galeriilor on-line, dar si gen artistic distinct, subramura a artei pop, care consacra artistic produse de tipul celor expuse in mall. Intentii nu neaparat decorative, cit subversiv-ironice. Aglomerari de obiecte dau arta. Artistii ies din atelier si expun in spatiul public pentru ca publicul sa fie mai aproape de ei.

    Proiectele Urban Plein Air si Rural Plein Air, derulate de curind,  au repus in discutie natura pozitionarii artistului in raport cu spatiul. Exista vreo legatura intre spatiu si creatie, intre "opera de arta" si "locul" care a facut-o posibila? Putem vorbi despre un "teritoriu" optim al inspiratiei? Dar despre unul decisiv, al creatiei propriu-zise? Este Atelierul un asemenea loc? Poate fi acesta dis-locat vremelnic sau substituit? Care i-ar fi alternativele? Natura? Orasul? Satul?

    Ambele proiecte au vizat mixarea pragmatica a conceptelor de "tabara" si "expozitie". Loc privilegiat al unei euristici de atmosfera, al intimitatii de grup, tabara este spatiul ideal de intilnire si socializare, teritoriul favorit al emulatiei artistice, mediu si mijloc al productiei de arta. Expozitia, la rindu-i, trece drept ocazia data operei de a fi ex-pusa si receptata. Afinitatea dintre artist si spatiul in care lucreaza, adecvarea sa la peisaj, buna incadrarea a acestuia, identificarea si captarea unui "spirit" al locului au fost benefice exercitiului plastic programat. Intre participantii meritorii: Adina Tofan, Adrian Crasmaru, Eugen Alupopanu, Ioan Pricop, Mihai Gitman, Ciprian Croitoru, Andra Simionescu, Andreea Dascalu, Mitrut Peiu, Marinela Botez, Claudiu Ciobanu, Liviu Ciobanu, Smaranda Bostan, Tibor Olah, Codrut Duduman.

    Daca la precedentul experiment participantii testau ocurentele vizuale ale situarii la inaltimea terasei Moldova Mall, adica in inima dinamica si zgomotoasa a orasului, de aceasta data replierea artistilor se face spre natura, spre sat, spre lumea tihnita si aparent incremenita a acestuia (Hodora, linga Cotnari). Intr-un anume sens, au fost noi prilejuri de a redescoperi acel acasa originar, arhetipal, spre care tinjeste fiecare.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri