Avatarurile lui Dorin
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Avatarurile lui Dorin

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Prin anii '70-'80, ma vizita la redactia „Cronicii" (ce inca nu devenise veche) un june pe cit de inalt, pe atit de timid. Parca se jena, cit de alonja lui, cit de faptul ca, iata, te deranja de la treburi infinit mai importante, cu solicitarea de a-i citi niste versuri sau doar cu simpla lui prezenta. La vremea aceea, redactia era un fel de „poiana (intelectuala) a lui Iocan", pe acolo se perinda cam toata floarea cea vestita a literarei urbe, in colocviale deseori spumante. Daca tu erai prins, de-un exemplu, intr-o partida de sah cu Ioanid (Romanescu) sau cu Stelica (Baboi), ce parea a nu se mai termina, vizitatorul filiform si nevorbaret facea doar un pic de umbra pe-acolo si disparea la fel de discret cum aparuse. In alte zile si in alte imprejurari, acelasi tinar, ce parea a-i fi teama si de el insusi, devenea vehement, intempestiv si intolerant, de te intrebai daca e una si aceeasi persoana... Nici mania sahului (la mine), nici timiditatile sau „iesirile" (la el) nu ne-au impiedicat sa pastram o statornica amicitie, chiar daca, ani la rind, a intrat, asa-zicind, in fondul pasiv. „Valorile mele de capatii sint iubirea, prietenia si literatura", ii marturisea Dorin Popa (caci despre el e vorba in propozitie), intr-o convorbire de la mijlocul anilor '90, regretatului Val Condurache. „Eu n-am alte bucurii in afara acestora. Nu petrec, nu joc sah sau table, nu colectionez timbre, nu-s bautor de alcool, nu pescuiesc, nu calatoresc, nu merg in vizite, nu ma zbat pentru functii etc."

    Pentru acest, in fond, singuratec, atit de abstras ludens-ului si - de la un moment dat - oricaror alte excese, „schimbarea la fata a Romaniei", din  finele lui '89, a insemnat o adevarata eliberare de complexele ce, probabil, il bintuiau. In scurta vreme, marele timid a devenit, cu adevarat, un personaj al lumii literare si publicistice. Nevoia de comunicare, de „colocviale" l-a lansat in publicistica. Paginile revistelor „Cronica", „Timpul", „Contemporanul" sau ale ziarului „Monitorul" (ulterior, „Ziarul de Iasi"), din anii '90, sint doldora de interviuri, de anchete si mese rotunde provocate de el. Se poate spune, fara teama de a gresi, ca in acei ani Dorin Popa a fost number one al presei culturale iesene si nu numai. Figuri exemplare si/sau controversate de intelectuali, scriitori, prelati (de-ar fi sa-i amintesc doar pe Petre Tutea, parintele Galeriu, parintele Cleopa, Mihai Ursachi, Neagu Djuvara, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Liviu Antonesei) se confeseaza, filosofeaza sau vitupereaza, in pagini ardente, asteptate cu nerabdare de cititor. Caci anii '90 au fost anii marturisirii, ai exorcizarii raului dinlauntrul unui sistem, ai catharzisului. Iar publicistul s-a pliat pe aceasta acuta tentativa de spovedanie, cum isi si intituleaza una din plachetele  lirice.

    Concomitent, poetul intra intr-o stare de eflorescenta expansiune, ii apar carti care zacusera - fara motiv - in sertar sau altele, scrise in dezinhibitia unui marturisitor ce-si pune sufletul pe tava. Este coplesit de comentarii elogioase si de premii, interne si internationale. Pe cel care tocmai marturisea ca nu agreeaza calatoriile il afli la Marsilia sau la Genova, la Haifa sau tocmai la Seul ori in sala de festivitati a hotelului „Unirea", din Iasi, impodobit ca „Print al Poeziei", cu tiara si hlamida, si numai bun de eternizat pe pelicula.

    Ma obisnuisem cu el la „Monitorul", unde se desfasurau adevarate campanii de revizuire si reasezare a valorilor literare (mai ales) iesene, cu  participarea celor mai „fortosi" scriitori, indeosebi a „lupilor tineri", care „mincau oi / fara deosebire de rasa / si apartenenta politica" (spre a ne si autocita). Brusc, fostul profesor de fizica, publicistul in continua ebulitie, lasa balta, topirceanian, „toate interesele" de acest soi si se dedica, academic, Stiintelor Comunicarii, in care chiar devine expert. Publicistul activ si (uneori) excesiv a disparut, spre a face loc unui teoretician, formator de virtuali practicieni in ale gazetariei. S-ar parea ca, in zece ani, Dorin Popa si-a „indeplinit /toate profetiile politice", publicistice si literare. Dar, ma intreb, ar putea zice el, ca si Bacovia: „Sint fericit."? In mod sigur, nu. De altfel, si marturisirea bacoviana trebuie luata ca o imensa (auto)ironie. Peste toate, „legea porcariei universale" - ca ce, altceva? - l-a adus in situatia de victima a urmasilor unei victime imprudente, al carei autor involuntar a fost. I-ar trebui, pe cite se pare, sapte vieti spre a plati daunele pretinse de necrutatorii urmasi.

    Avatarurile lui poetice si existentiale sint de aflat intr-o recenta, edificatoare antologie, Povestea mea: alia avatar, aparuta la Editura Dacia XXI, in colectia „Poeti contemporani". Scrierile lirice selectate aici sint flancate de consistente comentarii si marturisiri, care dau sama - cum il „fixeaza" magistrul Alexandru Zub - de „un om al cetatii, cind retractil si tacut, cind agresiv si dezinvolt (...) aflat in cautarea insistenta a adevarului, oricit de dureros in spatiul social, ca si in cel launtric." Cum zice poetul insusi: „si vine o zi cind totul se clatina, / cind nu mai intelegi nimic / din ce se intimpla / din ce ti se intimpla // cine ti-a insotit pasii pina acum? / ce vedeai, ce intelegeai? // de ce nimic nu mai sta in picioare, / unde a disparut chiar dusumeaua? // de ce vecinii nu te mai vad, / nu te mai saluta, / nu-ti mai raspund, / chiar daca esti un bun vecin, / de ce prietenii au mereu, acum, / telefonul inchis? /.../ cit exista lumea in jurul tau / si cit in imginatia ta? // impotriva cui te revolti acum: / impotriva lumii din viata sau impotriva lumilor tale?"

    Intr-un fel sau altul, intreaga poezie a lui Dorin Popa  raspunde acestor dramatice interogari.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Dragul nostru Novak Djokovic

    Nicolae GRECU

    Dragul nostru Novak Djokovic

    Nole pare a fi mioriticul nostru, dacă n-ar avea spiritul de luptă al înaintaşilor săi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (3)

    Eugen MUNTEANU

    Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (3)

    Autorul evocă o serie de detalii ale vieţii cotidiene a consătenilor săi în primii ani ai agriculturii comuniste.

    Moartea, nebunia devenită banalitate

    pr. Constantin STURZU

    Moartea, nebunia devenită banalitate

    Se vorbeşte prea mult în zilele noastre despre "numărul morţilor/ deceselor" şi prea puţin despre moartea însăşi. Accentul exclusiv şi obsesiv pus pe prima informaţie induce panica şi o tot sporeşte, cu efecte dintre cele mai devastatoare pe toate planurile existenţei noastre. 

    Arhitectura azi

    arh. Ionel OANCEA

    Arhitectura azi

    S-au risipit ca vântul sec al deşertului treizeci de ani de pace, de creştere economică, după statistici cea mai mare din Europa, ȋn aşteptarea noii arhitecturi româneşti. 

    pulspulspuls

    Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

    Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

    Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

    Caricatura zilei

    Pantaloni

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

      X