anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Bunii colegi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Apropierea zilei de 30 august ne face pe multi dintre noi sa meditam la evolutia raporturilor bilaterale intre Romania si Ungaria, la diferentele care separa Europa anului 1940 de cea a zilelor noastre. Daca ne raportam lucid la experientele primilor ani din deceniul trecut, am putea concluziona ca imperativele mari, de natura sistemica - in primul rind, dorinta disperata a celor doua state de a se asocia cluburilor mai mult sau mai putin inchise ale Occidentului - au primat in fata tentatiei de a redeschide dosarele dificile ale trecutului.

    In primii ani postcomunisti se faceau simtite doua abordari contradictorii. Prima punea accentul pe diferentele intre cele doua tari, pozitionind Ungaria in grupul "fruntasilor", iar Romania in cel al "codasilor", iar printre implicatii se numara si aceea ca Occidentul trebuie sa trateze in mod diferit cele doua tari, din toate punctele de vedere. Cealalta era mai putin inclinata spre discriminari si punea in evidenta fondul comun al problemelor cu care se confruntau cele doua tari, ca de altfel intreg spatiul est-european (facem abstractie aici de zonele cu probleme speciale, cum ar fi fosta Iugoslavie sau fosta URSS).

    Era de asteptat ca aceste doua tendinte sa-si dispute suprematia in ceea ce priveste influenta asupra decidentilor occidentali. Balanta de putere intre ele a oscilat adesea de la o dominatie a primei orientari la un echilibru instabil (as spune, 1994-1999) si apoi la un echilibru mai stabil, caracterizat de dominatia celei de-a doua. Acest echilibru s-a concretizat prin deschiderea portilor NATO si UE pentru opt state postcomuniste, cu diferente de tratament relativ minore (decalarea aderarii, conditionalitate mai stricta). Insa aceasta abordare echilibrata a contribui mult si la asezarea raporturilor bilaterale pe baze noi, mult mai rationale decit la inceputul anilor 1990.

    Problemele punctuale, adesea enervante sau dureroase, nu au reusit sa domine agenda bilaterala: aceasta a fost influentata decisiv de catre Occident, care a stabilit coordonatele generale ale cooperarii. Romania si Ungaria au fost stimulate sa se inteleaga, adesea prin amenintari mai mult sau mai putin voalate cu retragerea unor beneficii. Nu a fost o influenta care sa ia prea frecvent forme publice - ea s-a limitat la discutii tainice de cabinet sau la semnale codificate in jargonul greu de patruns al organizatiilor europene. Orice ar spune partizanii diplomatiei "deschise", e bine ca s-a intimplat asa, pentru ca elitele guvernamentale din ambele tari s-au convertit la moderatie si cooperare ceva mai repede decit restul populatiei.

    Pe de alta parte, disponibilitatea de cooperare s-a raspindit destul de rapid si la nivelul societatilor. Desi Romania si Ungaria au intimpinat - e drept, nu chiar simultan - probleme economice serioase, merita observat ca nu s-a ajuns la o inveninare serioasa a raporturilor reciproce, prin deturnarea pe scara larga a pasiunii catre nationalism si xenofobie (practicienii genului au ramas cumva marginali). Integrarea europeana si euroatlantica a reprezentat o tema atit de mare, de coplesitoare, cu bunele si relele ei, incit cele doua societati au avut mai putin timp si mai putine energii pentru temele bilaterale.

    Desigur, politicienii trebuie sa canalizeze ostilitatea, "ultrasii" echipelor de fotbal trebuie sa-si poarte bataliile, si asa mai departe. Insa, la nivel societal, parem mai degraba ca ne ignoram, fara a ne mai detesta, pina cind ne vom cunoaste mai bine. Si, din fericire, coexistenta din Ardeal ne ajuta: in ciuda eforturilor unor politicieni, maghiari si romani, ea consolideaza agenda cooperarii Bucuresti - Budapesta.

    Nu inseamna ca nu vor mai exista oscilatii la palierul politic: spre exemplu, cazul relatiilor ungaro-slovace; sau poate vor exista pusee nationaliste deranjante pentru Romania, din partea viitoarei guvernari de centru-dreapta de la Budapesta. Insa este greu de crezut ca elitele vor cadea prea usor in capcana jocului de suma nula. Ele interactioneaza zi de zi sub auspiciile Uniunii Europene, ajung sa se cunoasca mai bine si probabil ca va exercita o influenta pozitiva - nu spectaculoasa, dar durabila - si asupra relatiilor bilaterale.

    Romania si Ungaria sint tari aliate, desi inca nu au ajuns tari prietene. Poate acest lucru se va intimpla curind, poate peste jumatate de secol, poate niciodata. Important este ca, pe fond, procesul de integrare si participarea la Uniunea Europeana ne-a demonstrat ca putem fi buni colegi. In ciuda miturilor, asa a inceput si reconcilierea franco-germana.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.