anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Cale libera pentru noi reforme

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Verdictul Curtii Constitutionale germane in chestiunea Mecanismului de Stabilitate Financiara (MSF) instituit la nivelul zonei euro a permis reluarea discutiilor despre viitorii pasi politici catre integrare. Se stia de multa vreme ca Germania considera insuficiente aranjamentele cuprinse in tratatul de guvernanta fiscala - care, in plus, este un document incheiat in afara cadrului institutional al Uniunii Europene - si ca Berlinul doreste o uniune bancara si fiscala. Se intuia, de asemenea, ca pana la urma Germania avea sa tolereze o implicare mai activa a Bancii Centrale Europene in stabilizarea financiara a statelor cu probleme, prin achizitionarea de obligatiuni pe piata secundara. Acest gest a fost, insa, nu atat o cedare, cat o concesie strategica. El a permis guvernului german sa inlature una dintre criticile fundamentale si dure indreptate impotriva Berlinului (inclusiv de catre partenerii francezi) si sa revina la timona procesului de integrare, parasita temporar sub presiunea „sudica", dupa instalarea lui François Hollande la Elysée.

    Si cum aspectele fiscale si bancare - mai ales cele referitoare la sanctionarea statelor indisciplinate - nu pot fi adaugate cadrului actual al UE fara a avea o cupola politica, optiunile Germaniei si ale partenerilor sai (cu precadere, nordici) s-au conjugat cu preocuparile Comisiei Europene de a iesi din anonimat si a redeveni institutia care stabileste reperele integrarii. In acest context - inainte ca Tribunalul Constitutional de la Karlsruhe sa-si spuna cuvantul, dar cand devenise clar ca MSF nu va fi aruncat in aer -, presedintele Barroso a pronuntat un discurs ambitios asupra starii UE, in care a vorbit de nevoia ca UE sa se transforme intr-o federatie de state-natiune.  

    Mai repede decat s-a intamplat cu alte ocazii, a inceput sa se vorbeasca despre o noua amendare a tratatelor. Si tot spre deosebire de trecut, ideile circula fara a mai exista reticentele de altadata, preocuparea de mentinere a consensului, dorinta de a nu exclude pe nimeni. Ca va fi foarte greu de obtinut acordul guvernelor, e clar; ca va fi aproape imposibil sa se primeasca aprobarea tuturor popoarelor, e si mai evident. Problema e ca Uniunea Europeana a iesit de ceva vreme din logica de tip Maastricht, mai idealista, si se multumeste cu rolul de scut protector in fata turbulentelor financiare (in primul rand pentru statele din zona euro), iar aceasta protectie este oferita in schimbul unor concesii majore la capitolul suveranitate.

    Nu e de mirare ca din zonele mai eurosceptice ale UE - si ale spectrului ideologic reprezentat in Parlamentul European - au venit foarte repede reactii negative. De data aceasta, insa, se pare ca ne aflam intr-o situatie in care opozitia „suveranistilor" de tip Václav Klaus nu va mai conta atat de mult, pentru ca statele care vor sa mearga inainte - sau nu au alta solutie decat sa mearga inainte - o vor face, oricum. Riscul transformarii Uniunii, in viitor, intr-o structura cu doua sau mai multe viteze dispare, pentru ca toata lumea a acceptat deja ca exact aceasta este starea ei actuala.

    Evident ca procesul de materializare a planurilor de integrare financiar-bancara va cere timp, mai ales daca se va opta, sub influenta cercurilor politice federaliste, pentru convocarea unei Conventii europene de tipul celei care a elaborat proiectul Constitutiei UE, pana la urma esuat. Daca, pe de alta parte, Germania isi impune pana la capat argumentatia, se va renunta la forma in favoarea substantei si se va incerca varianta interguvernamentala folosita si in cazul Tratatului de la Lisabona, ceea ce ar insemna ca tratatul ar putea fi negociat chiar la anul. Fara a se mai putea face acum speculatii despre momentul incheierii crizei economice, este clar ca tocmai in perioade de criza se poate construi mai usor consensul necesar la nivelul elitelor politice. Cat despre populatie, va fi nevoie de mari presiuni pentru a obtine acceptul cetatenilor supusi la masuri dure de austeritate, in Europa de sud, iar sprijinul natiunilor donatoare nu va fi, nici el, prea entuziast.    

    Daca se vor confirma tendintele din ultima vreme, artizanii noilor documente vor avea nevoie de mari rezerve de iscusinta - si poate chiar de cinism - pentru a asterne o haina democratica peste noua camasa de zale tehnocratica, economico-financiara a Uniunii. Idei precum listele parlamentare paneuropene sunt, fara indoiala, demne de luat in seama, insa ele nu ating decat in prea mica masura chestiunea de fond: vor fi intrebate cu adevarat popoarele ce cred despre viitoarele etape ale constructiei europene? Preocuparea Comisiei Europene fata de respectarea democratiei si a statului de drept in interiorul sistemelor politice ale tarilor membre este legitima si necesara, dupa cum merita apreciata ideea investirii unui magistrat care sa monitorizeze evolutiile democratice din tarile membre. Insa demersul de promovare a democratiei intreprins de Bruxelles ar fi mult mai credibil daca cetatenii obisnuiti nu ar sesiza ca decidentii comunitari nu par foarte interesati de parerile lor, ca evolutiile din UE le scapa de sub control intr-un grad ce devine alarmant.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.