Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Catre un nou "optzecism"

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    A aparut, foarte curind, la editura Paralela 45, o antologie masiva, care ar putea si ar merita sa redeschida o discutie pe care o consider importanta, privitoare la literatura anilor '80: ea se intituleaza Bautorii de absint si cuprinde cite 40 de poeme din opera unora dintre cei mai importanti poeti contemporani: Traian T. Cosovei, Nichita Danilov, Ion Muresan, Ioan Es. Pop si Liviu Ioan Stoiciu. Cum am avut privilegiul de a-i scrie prefata, nu am sa reiau aici comentariile de specialitate, ci am sa ma folosesc de prilej pentru a formula citeva timide propuneri pentru amintita "revizuire".

    De o meteahna sufera, de regula, consideratiile criticilor ce-si propun priviri sintetice asupra unor grupari: aceea a generalizarilor, a reducerii la un numitor comun a unor autori diferiti, pe care nici un program sau manifest estetic nu ii leaga. Am pacatuit si eu in acest mod, nu ascund... Mi-am dat seama intre timp ca e impropriu sa vorbesti, cu larghete, despre "optzecism" sau "generatia '80" fara a defini, din precautie, termenii. Acestia au intrat in uz mai curind din necesitati didactice, ei neacoperind o poetica univoca. Cine citeste antologia regretatului Gheorghe Craciun, Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, isi poate da rapid seama ca tentativele initiale de tatonare a unei practici textuale definitorii nu au avut ca rezultat inchegarea unui program estetic bine pus la punct; mai mult decit atit, cautarile acelea nu se fac decit arareori in numele gruparii, ci reprezinta mai adesea optiuni particulare, pe care restul le experimenteaza sau nu.

    Luat repede, orice student din anii terminali de la Filologie ar insira trasaturile "optzecismului" (transformandu-l deja in ism, ii conferim fenomenului coordonate de curent si il obligam sa functioneze ca atare): intertextualitate, ironie, parodie, textualism, tehnica, multa tehnica, cerebralitate, poezia cotidianului, biografism s.a.m.d. Cam aceasta ar fi lista-cliseu; in practica, ea se dovedeste a fi inoperabila. La inceputul deceniului al noualea, vocile poetilor nu se decantasera, astfel incit s-a creat impresia ca toti interpreteaza, cu variatii timide, aceeasi partitura deprinsa la cenaclu. Debutul unora in volume colective a dat apa la moara acestei ipoteze. Unii dintre pe atunci junii poeti nu au avut resurse sa nuanteze discursul tesut mimetic la debut si au ramas tributari unei redundante maniere. Observind pericolul, Cartarescu a renuntat, onest, la poezie. Altii au persistat si si-au pierdut cititorii, contribuind si la platitudinile exegetice care s-au abatut asupra intregii "generatii". Dar ea trebuie reevaluata mai ales prin virfurile ei, caci istoria literara retine, cu precadere, momentele de maxima intensitate. Problema este insa alta: ca, din comoditate, operam si astazi cu imaginea datata a fenomenului, care s-a alcatuit din mers, pripit si inainte ca lucrurile sa se decanteze. Ca raminem tributari unor brave platitudini, pe care nu le mai supunem unei lucide examinari critice.

    Cred, prin urmare, ca optzecismul ar trebui redefinit, pornindu-se chiar de la poetii reprezentativi, de care cei care au urmat nu s-au despartit. Cine incearca sa confrunte teoria cu practica poeziei, observa ca optzecismul de azi nu mai are multe in comun cu cel de atunci, cel putin asa cum fusese el planificat. Nichita Danilov, Ion Muresan, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Codrut, Aurel Dumitrascu nu respecta poetica dogmatica a gruparii. Dimpotriva, ei nu s-au supus teoriilor vehiculate in epoca, nu si-au irosit energiile contestind tendintele anterioare. Daca avem in atentie asemenea autori, teama imi e ca s-ar putea sa fim nevoiti sa constatam ca optzecismul marcheaza un moment de continuitate fata de ceea ce s-a scris inainte si, in egala masura, fata de ceea ce a urmat. Scriitorii amintiti au asimilat lectia inaintasilor, a saizecistilor, printre altii, si si-au scris opera onest, fara a-i atribui sarcini polemice. Poezia nu e, cum reductionist se crede uneori, un domeniu marcat de fracturi, strabatut de mari conflagratii, in care tot ce e nou proscrie traditia si o ia, adamic, de la capat; ea e, mai degraba, un organism viu, in care fiecare madular e dependent de celelalte si care isi creeaza, cind este cazul, anticorpii necesari. De aceea, faptul ca nouazecistii (Cristian Popescu, Ioan Es. Pop, Mihail Galatanu, Daniel Banulescu) aduc in prim-planul textului acel filon afectiv, in absenta caruia poezia ramine simpla secretie cerebrala, nu mai reprezinta o revolutie, ci o fireasca prelungire a acestui optzecism. La fel cum tinerii douamiisti continua cumva linia aceasta a asumarii existentiale a realului prin text, impusa de Cosovei, Danilov, Muresan, Stoiciu si altii. Fracturismul nu face decit sa radicalizeze aceasta tendinta vizibila la fiecare dintre ei, lucrind, poate, asupra sintaxei poeziei, nu asupra continutului ei.

    Despartirea de optzecisti este mai curind o gaselnita a criticii decit o realitate. Caci firesc e sa detectam la Marius Ianus, Claudiu Komartin, Dan Sociu, Dan Coman, Ruxandra Novac si altii influentele formatoare, nu sa absolutizam niste diferente care sint explicabile prin temperamente diferite si moduri variate de a percepe lumea. Este, de asemenea, firesc ca, la inceputul celui de al treilea mileniu, tinerii scriitori sa-si contabilizeze alte crize, sa fie macinati de alte dileme, dar tot firesc este si sa nu facem din aceasta normalitate o ruptura, cit timp ea se situeaza in cordiala continuitate cu ceea ce a fost.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri