anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Ce stim ca nu stim despre alegerile prezidentiale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Vin alegerile prezidentiale si, vorba lui Donald Rumsfeld, sint multe lucruri pe care nu stim ca nu le stim. Exista, insa, citeva aspecte interesante care merita amintite, dincolo de cifrele din sondaje sau de loviturile de campanie. Vom vedea mai tirziu daca ele pot contribui la cresterea performantelor democratiei noastre, la doua decenii dupa o nastere atit de zbuciumata. Cum acest text nu se pretinde o analiza, voi incerca sa amintesc cit mai multe dintre aceste teme interesante, lasind pentru mai tirziu discutiile mai aprofundate.

    Asadar, e pentru prima data cind avem alegeri prezidentiale separate. Cum se vor comporta candidatii? Le va veni mai usor sa se adreseze cu adevarat intregului electorat? Vom asculta discursuri mai putin ideologizate decit pina acum? Va fi mai tentanta alunecarea spre demagogie, mai ales ca acum candidatii nu mai sint liderii unor intregi echipe? Vor gasi cu cale sa adopte discursuri pragmatice orientate catre politici, chiar daca ele nu tin de fisa postului prezidential? In fine, daca am avea in minte comparatia intre alegerile propriu-zise si un scrutin ipotetic, care ar avea loc in paralel cu unul (tot ipotetic) pentru Parlament, in care dintre ele ar „iesi" mai bine candidatii nostri?

    E tot pentru prima data cind principalii candidatii, potrivit informatiilor de pina acum, reprezinta ori sint sustinuti de partide, nu de aliante (ignor aici, din motive intemeiate - trei alegeri parlamentare consecutive pe liste comune - aportul PC la cauza PSD). Mai mult, la fel ca in 2004, candidatii importanti sint liderii propriilor formatiuni - sa admitem ca si Traian Basescu se incadreaza in acest tipar. De ce aceasta aglomeratie de presedinti de partid? Pentru ca vor sau pentru ca trebuie? Interesant este faptul ca toamna trecuta doi presedinti de partid voiau sa fie prim-ministri, dar ironia a facut sa ajunga al treilea. Totusi, cum inteleg partidele managementul politic la virf? Ca seful trebuie intotdeauna sa tinteasca functia maxima pusa in joc, pentru ca oricum este suficient de bun pentru ea? Doi dintre cei trei principali candidati  - domnii Basescu si Geoana - au vrut sa fie, de-a lungul vietii, si primari ai capitalei, si prim-ministri (dl. Basescu pentru scurt timp, pe vremea tandemului cu Stolojan), si presedinti. Poate modelul Jacques Chirac sa functioneze inca de pe acum, in Romania?

    Pina acum, presedintele ales a constituit majoritatea parlamentara si guvernamentala, iar candidatul invins in turul secund si-a lasat partidul (sau alianta, dupa caz) in opozitie. Se va repeta scenariul si acum? Tot timpul, in turul secund al prezidentialelor s-au confruntat exponentii primelor doua partide, dupa scorul la parlamentare, ceea ce nu e surprinzator dat fiind faptul ca alegerile au fost simultane. Acum, insa, ierarhia parlamentara e stabilita. Daca vom avea un tur secund Basescu - Geoana, pare previzibil ca invinsul sa-si duca partidul in opozitie. Dar se va intimpla asa? Sau, dintr-un alt unghi, daca dl. Antonescu va intra in turul secund, ar fi pentru prima data cind balotajul n-ar mai opune reprezentantii celor mai mari doua partide. Si presupunind ca dl. Antonescu intra in turul secund si pierde, va insemna asta ca PNL va ramine in opozitie?

    Teoreticienii spun ca sistemele de partide „in trei" sint rare si ca e mai probabil sa se ajunga la un sistem de tip „doi-si-jumatate" (prin cresterea decalajului intre cei doi mari si cel de-al treilea, dar fara o ascensiune notabila a partidelor mai mici), la bipartidism de facto sau poate la un sistem multipartidist mai bine definit, cu cel putin patru forte politice insemnate. Stim ca prezidentialele se refera in primul rind la persoane, dar tocmai am observat ca principalii competitori sint lideri de partide. Atunci, vom putea interpreta scorul la prezidentiale drept un indiciu al fortei partidelor, adica al tipului sistemului de partide spre care ne indreptam. Sa nu insemne chiar nimic faptul ca procentele din sondaje ale principalilor candidati tind sa se apropie lent de potentialul partidelor sau, oricum, sa nu varieze foarte mult? Si daca inseamna ceva, despre ce este vorba? E o dovada a consolidarii partidelor, care nu mai lasa prea mult loc candidatilor providentiali si, pe de alta parte, isi fac simpatizantii sa le sustina si candidatul prezidential?

    Mai sint multe intrebari interesante pe care le putem formula, in perspectiva alegerilor prezidentiale. Desigur, problemele teoretice sint mai putin interesante pentru alegatori, care doresc mai degraba sa stie cine cistiga si eventual ce se va intimpla dupa aceea. Dar si acestea fac parte din categoria de mijloc a lui Donald Rumsfeld: sint lucruri pe care stim ca (inca) nu le stim - sau cel putin nu le stiu eu.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.