anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Cei trei baltici de la Bruxelles

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    In toiul discutiei despre viitorul comisar roman, merita sa privim si inspre curtea vecinilor est-europeni. La inceputul lunii octombrie, prezentam optiunile Ungariei si Cehiei. Astazi, a venit rindul tarilor baltice.
    Desi comentatorii le trateaza, cu incapatinare, in bloc ("statele baltice'), exista destule diferente intre stilurile de politica interna dominante la Vilnius, Riga si Tallin. Astfel ca nu ar trebui sa surprinda pe nimeni faptul ca lupta pentru desemnarea comisarilor europeni a dus la rezultate distincte, chiar contrastante, intre cele trei capitale.
    In mai 2004, Letonia a desemnat un comisar respectabil, dar total inadecvat portofoliului tranzitoriu ce i s-a oferit. Doamna Sandra Kalniete, doctor in istoria artei si, e drept, nu lipsita de pregatire teoretica in domeniul relatiilor internationale, a fost repartizata in domeniul agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului, unde l-a dublat pe comisarul titular (din UE-15). Pozitia anterioara de ministru de externe, precum si experienta diplomatica la Paris sau la sediul ONU nu au ajutat-o pe doamna Kalniete sa se impuna. Astfel ca in toamna lui 2004, dupa alegerile europene, noua comisie a inclus un alt comisar desemnat de guvernul de la Riga. Este vorba despre domnul Andris Piebalgs, la rindul sau fost diplomat, dar care avea avantajul de a fi fost ambasador al Letoniei pe linga UE. De profesie fizician si angrenat multi ani in activitatea didactica, Piebalgs detinuse anterior pozitii ministeriale in guvernul leton (Educatie, ulterior Finante Publice). La Bruxelles, el a primit portofoliul Energiei, un domeniu extrem de sensibil pentru Uniune si pentru care comisarul leton are, pina la urma, si argumente profesionale. Fara indoiala ca acest post il va solicita, in continuare, la maximum: ajunge sa mentionam doar eforturile de constituire a unei politici comune in domeniul energiei si negocierile, de regula dificile, cu marele furnizor din Rasarit.
    Celelalte doua tari baltice si-au mentinut si pentru comisia Barroso personalitatile desemnate in mai 2004, la aderare. Lituania a desemnat-o pe doamna Dalia Grybauskaite, care a devenit titulara portofoliului Programe Financiare si Buget. O alegere incontestabila, in conditiile in care doamna Grybauskaite este doctor in stiinte econimice si, ulterior, absolventa a unui prestigios program pentru senior executives, la Universitatea Georgetown din Washington. In plus, a contat foarte mult faptul ca ea a venit in Comisie din postura de ministru de finante, dupa ce, anterior, condusese delegatia lituaniana la negocierile de aderare. Fara a fi fost asociata cu performante absolut spectaculoase in politica interna, doamna Grybauskaite se incadreaza foarte bine in tipul de politician-tehnocrat agreat la Bruxelles, cu o formatie intelectuala solida si o experienta politico-manageriala dobindita in pozitii influente pe plan intern.
    Si Estonia si-a mentinut optiunea initiala, iar despre domnul Siim Kallas se poate spune ca este deja un personaj extrem de influent in executivul comunitar, si nu intimplator a fost desemnat ca vicepresedinte al comisiei Barroso, responsabil cu administratia, auditul si lupta antifrauda. Intr-o si mai mare masura decit colega sa lituaniana, domnul Kallas ilustreaza preferinta europenilor pentru imbinarea intre anvergura politica si expertiza. In cazul sau, competenta tehnica a fost cea care l-a impus in arena politica. Ca presedinte al Bancii Centrale, in primii patru ani de dupa proclamarea independentei, el a fost artizanul desprinderii de rubla sovietica, al introducerii noii monede nationale. Si din aceasta postura, si din aceea (ulterioara) de ministru de finante, domnul Kallas a contribuit decisiv la miracolul economic estonian de la mijlocul si sfirsitul anilor '90. Iar ca ministru de externe a devenit cunoscut si extrem de respectat la Bruxelles. Mandatul sau de prim-ministru, desi foarte scurt, a fost perioada in care s-au finalizat negocierile de aderare a Estoniei la UE, ceea ce i-a intarit si mai mult prestigiul. Astfel ca, in momentul in care la Tallinn s-a pus problema desemnarii comisarului european, alegerea domnului Kallas a reprezentat un gest firesc, iar presedintele Barroso si ceilalti comisari l-au primit cu o evidenta incintare.
    Tarile baltice, mai putin Letonia, au optat din start pentru trimiterea la Bruxelles a unor "tehnocrati", iar guvernul de la Riga s-a raliat ulterior acestei perspective, dupa semiesecul inregistrat cu doamna Kalniete. Fiecare dintre cele trei guverne a cautat sa nominalizeze politicieni care, sub o forma sau alta, negociasera cu structurile Uniunii, pentru ca aceasta era o cale sigura prin care o personalitate din Est poate cistiga respectul vest-europenilor. In fine, guvernele baltice au cautat sa promoveze oameni cu o solida reputatie manageriala, care sa garanteze buna si corecta folosire a banilor contribuabililor europeni. Fara indoiala ca este prea devreme pentru a vorbi de succes sau esec in ceea ce priveste performantele efective ale comisarilor, insa trebuie remarcat faptul ca procesul de selectie a fost caracterizat, in toate cele trei tari, de echilibru si sobrietate.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.