anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Comisarii europeni au iesit din birouri

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    O consecinta pozitiva a dezbaterii publice pe marginea nominalizarii candidatului roman pentru Comisia Europeana a fost, indiscutabil, mediatizarea mai pronuntata a structurii si competentelor Comisiei Europene. Relativ putin cunoscuta de publicul larg din Romania, Comisia Europeana se va transforma, curind, si pentru noi, in cea mai antipatizata institutie din sistemul Uniunii Europene. Intrebarea nu este daca, ci cind se va petrece aceasta transformare. Nu va fi o drama, ci doar o aliniere la atitudinile opiniei publice comunitare.
    Pe de alta parte, este interesant de vazut daca eforturile de sporire a vizibilitatii si a transparentei activitatii Comisiei - in calitatea acesteia de "executiv" comunitar - vor fi receptate altfel de catre publicul romanesc si cel bulgar, prin comparatie cu situatia creata in statele care au aderat in 2004. In acesti doi ani si jumatate, la Bruxelles s-au facut eforturi remarcabile in privinta comunicarii publice, iar comisarii au fost indemnati sa iasa mai mult in societatea civila si in mass media. Un merit important il are Margot Wallstrm, vicepresedinte al Comisiei, responsabila, printre altele, cu strategia de comunicare. De asemenea, se stie ca si presedintele Barroso isi doreste o comisie mai transparenta, chiar daca aceasta implica si riscul ca membrii Comisiei sa petreaca mai putin timp la sediu si ceva mai mult "in teritoriu". Iar teritoriul, nu trebuie uitat, este acum mult mai intins ca inainte de 1 mai 2004, iar de la 1 ianuarie va cuprinde doua noi state.
    Problema nu trebuie idealizata, pentru ca un comisar european nu este si nu poate fi un om preocupat de public relations. Cea mai grea sarcina a comisarului este controlul si mobilizarea birocratilor (sau, pentru cei care prefera alt termen, a tehnocratilor) de la Bruxelles, care trebuie impiedicati sa-si dezvolte prea mult spiritul de casta si trebuie stimulati - in mod principial - sa lucreze pentru atingerea obiectivelor politice ale Comisiei. Stim bine ca, teoretic, acestea deriva indirect din vointa cetatenilor, pentru ca ei aleg Parlamentul European, iar acesta, la rindul sau, investeste Comisia. La fel de bine se stie, insa, ca executivul comunitar tinde, prin natura atributiilor, sa opereze cu strategii abstracte si sa se rupa de preocuparile cotidiene ale cetatenilor, mult mai repede decit o fac guvernele nationale, in raport cu propriile electorate.
    Cineva care a urmarit, de-a lungul timpului, dialogul comisarilor cu "societatea civila europeana" ar putea concluziona cu usurinta ca actuala comisie Barroso este cea mai activa pe frontul comunicarii. Astfel, joi, in plenul Parlamentului European, doamna Wallstrm a exprimat opinia comisiei pe marginea unui raport parlamentar asupra imbunatatirii comunicarii intre UE si propriii cetateni. Asa cum era de asteptat, este un domeniu asupra caruia Comisia si Parlamentul au abordari apropiate sau identice - interesul este, evident, comun, iar diferentele se refera, indeosebi, la buna folosire a resurselor.
    In aceeasi zi, la Bruxelles, comisarul insarcinat cu problemele de media si societatea informationala, Viviane Reding, apara principiile concurentei, in fata unor reprezentanti de marca ai furnizorilor de servicii de telecomunicatii. Tot "pe teren propriu", la Bruxelles, si animata de acelasi obiectiv al transparentei, doamna Benita Ferrero-Waldner, comisar pentru relatii externe, se adresa unui public format din diplomati si lideri de opinie interesati de problematica latino-americana, incurajind eforturile de cooperare economica si reafirmind sprijinul Uniunii pentru demersurile de consolidare democratica.
    In aceeasi zi, comisarul pentru stiinta si cercetare, Janez Potoènik, vorbea despre "aria europeana a cercetarii" in capitala macedoneana, Skopje, si invita comunitatea stiintifica din aceasta tara sa contribuie la drumul Macedoniei catre UE.
    Cu o zi inainte, miercuri, comisarul pentru sanatate Markos Kyprianou vorbea, la Istanbul, la o reuniune sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii, despre eforturile de combatere a obezitatii in Europa. Tot miercuri, din indepartata Kenye, comisarul pentru mediu Stavros Dimas reafirma angajamentul UE fata de cooperarea internationala in domeniu si oferea tarilor in curs de dezvoltare garantia asistentei si implicarii Uniunii.
    Daca facem un bilant general pentru zilele de marti, miercuri si joi, observam ca alti sapte comisari (in afara celor mentionati) au avut pe agenda iesiri in public si, implicit, dialoguri cu reprezentantii unor grupuri relevante din societatea civila. Poate ca a fost o saptamina mai putin aglomerata din punct de vedere administrativ. Poate ca in perioada urmatoare comisarii vor fi siliti sa stea mai mult in birouri. Insa, orice s-ar spune, la nivelul Comisiei Europene s-a inteles foarte bine ca legitimitatea democratica nu se obtine exclusiv prin performante, ci si printr-un dialog constant si bine structurat cu cetatenii. Este o concluzie care nu surprinde pe nimeni si de care ar putea profita, peste tot in Europa, si organele executive de la nivelurile national, regional si local.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.