anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Comisia Europeana si nevoia de politica

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In asteptarea Consiliului European din aceasta saptamana si a consecintelor sale pentru Romania, din punct de vedere al fondurilor ce-i vor fi accesibile, merita sa ne oprim asupra unei anchete de opinie pe tema performatei Comisiei Europene si a comisarilor europeni, dupa prima jumatate de mandat.

    Realizata de compania de relatii publice Burson-Marsteller, ancheta este mai degraba indicativa, in sensul ca esantionul s-a constituit pe baze voluntare si nu este reprezentativ din punct de vedere al nationalitatii, genului, varstei, statutului ocupational sau al altor criterii. De asemenea, nu este prea semnificativa nici compararea acestor rezultate cu cele ale studiilor precedente. Tinand cont de aceste rezerve, scorurile din studiu nu ne spun prea multe, dar nici nu ar trebui neglijate.

    Asa cum era de asteptat, respondentii, intre care functionarii europeni constituie grupul cel mai numeros, au o parere negativa despre functionarea Comisiei ca institutie. Pe o axa de tip „bine-rau", aproape trei sferturi dintre raspunsuri se situeaza in jumatatea negativa, iar majoritatea lor se aglomereaza catre extremitate - cu cat critica este mai dura, cu atat este impartasita de mai multi respondenti. La intrebarea explicita referitoare la modul in care Comisia a combatut criza economica, se obtine un profil al raspunsurilor similar - de fapt, intensificat catre negativ. Mai mult, la solicitarea de a face o comparatie intre performantele Comisiei si cele ale guvernului national, in gestionarea crizei, acesta din urma iese net superior (trebuie mentionat, insa, ca ponderea in esantion a cetatenilor din Grecia, Spania si alte tari lovite de criza este mica).

    In esenta, datele nu sunt surprinzatoare si ne-am putea astepta ca si un sondaj pe un esantion reprezentativ sa ne ofere evaluari negative ale Comisiei. Aceasta institutie concentreaza resurse importante, dar ultimii ani au aratat clar ca nu putem astepta de la ea initiative salvatoare, ci doar aplicarea solutiilor la care ajung liderii politici nationali. Foarte probabil, criza de incredere cu care se confrunta Comisia nu va fi usor depasita, astfel ca nu ar fi exclus ca si viitoarea echipa, investita dupa alegerile euro-parlamentare din 2014, sa porneasca la drum cu un mare deficit de legitimitate populara.

    Domnul Barroso mai are doi ani si jumatate pentru a-si reface cat de cat credibilitatea personala: aceasta s-a deteriorat cu 53,6% in ultimul an, pe anchetele Burson-Marsteller, iar nota obtinuta acum (2,5 din 10) il claseaza pe penultimul loc in cadrul echipei sale, in urma sa situandu-se - conform asteptarilor - Lady Catherine Ashton, ghinionistul Inalt Reprezentant pentru afaceri externe. De partea cealalta, cea mai mare imbunatatire ii este atribuita comisarului pentru agenda digitala, Nellie Kroes, care obtine nota 6 si, in plus, este declarata si „cel mai bun comunicator" din cadrul Comisiei.

    Marea majoritate a comisarilor sunt notati cu 4,5 sau 5, acesta din urma fiind si calificativul lui Dacian Ciolos. El primeste puncte pentru modul in care a promovat reforma Politicii Agricole Comune, ceea ce este imbucurator: in definitiv, aceasta este prima si cea mai importanta sarcina a mandatului sau. A fost depunctat in principal la capitolul „informare a publicului in legatura cu organismele modificate genetic (OMG)", o tema a carei anvergura este incomparabil mai mica. Insa aceasta nu face decat sa ne reconfirme faptul ca portofoliul sau este unul extrem de dificil, iar eforturile de comunicare sunt vitale atunci cand actiunea ta are un impact atat de direct asupra cetatenilor.         

    Exista multe alte elemente interesante in acest raport, dar el trebuie citit cu precautie. Activitatea individuala a majoritatii comisarilor este dificil de evaluat, iar in ceea ce priveste performantele Comisiei, in ansamblul sau, trebuie sa tinem cont ca prerogativele ei au fost proiectate pentru vremuri calme, nu pentru furtuni precum cea din ultimii trei ani. La carma au trecut, asa cum era de asteptat, liderii statelor-membre, iar dimensiunea interguvernamentala a UE a primat, in detrimentul celei supranationale. Insa multi europeni isi doresc o Comisie mai puternica si mai personalizata, iar foarte sugestiv in acest sens este faptul ca pe primul loc in clasamentul personalitatilor dorite ca viitor presedinte al Comisiei, de catre respondentii studiului Burson-Marsteller, se situeaza nimeni alta decat Angela Merkel.

    Evident, sunt nenumarate motive pentru care actualul cancelar german nu doreste o astfel de functie - si nu ar fi dorit (acum) in ea de catre ceilalti lideri europeni in cazul in care, prin absurd, ar fi dispus sa o ocupe. Dar o astfel de clasare ilustreaza convingerea multor partizani ai integrarii ca lucrurile ar merge mai bine daca institutiile europene, in primul rand Comisia, ar fi ceva mai „politizate" in sensul bun al termenului. In definitiv, si a-i evalua pe cei ce te guverneaza este un act prin excelenta politic.  


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.