anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Controverse balcanice

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Dupa episodul opozitiei romanesti fata de inceperea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana, Balcanii ridica din nou probleme procesului de extindere. De aceasta data, este vorba de atitudinea comuna a Greciei si Bulgariei fata de initierea negocierilor cu Macedonia.

    Fara a minimaliza in vreun fel relevanta obiectiilor Bucurestiului in chestiunea statutului minoritatii romanesti din Timocul sarbesc sau semnificatia angajamentelor pe care Serbia a fost silita sa si le asume, la inceputul primaverii, era clar faptul ca un compromis este posibil si ca el va fi atins. Cele doua capitale au jucat o partida fara invingator, de pe urma careia a profitat mai ales curentul nationalist, anti-european de la Belgrad.   

    Pe de alta parte, in cazul Macedoniei, opozitia elena era cunoscuta, veche si adanca. Solicitarea Atenei este, se stie, aceea ca republica post-iugoslava sa adopte un alt nume (spre exemplu, Republica Macedoniei de Nord), care sa nu sugereze pretentii teritoriale asupra provinciei grecesti Macedonia si sa nu puna in cauza apartenenta istorica si culturala a acestei provincii la spatiul elen. Refuzul Greciei de a admite numele „Republica  Macedonia" a facut ca tara sa dobandeasca recunoastere internationala sub numele provizoriu de  Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM). Refuzul guvernului de la Skopje de a se conforma solicitarii grecesti a facut ca tara sa nu poata fi primita in NATO si sa se opreasca la statutul de candidat pentru UE. 

    Nimeni nu si-a facut prea mari iluzii ca, tocmai acum, cand nationalismul este in ascensiune, iar extrema dreapta si-a facut loc in Parlament, guvernul de la Atena isi va modifica pozitia in privinta Macedoniei. Chiar si in lipsa acestui puseu extremist, impactul crizei si al presiunilor financiare externe ar fi facut extrem de improbabil un gest prin care guvernul grec ar fi parut a se pleca in fata forurilor de la Bruxelles. In sine, decizia de a permite inceperea negocierilor nu ar fi eliminat instrumentul de constrangere de care Atena oricum beneficiaza: blocarea capitolelor propriu-zise ori, in ultima instanta, a tratatului de aderare in forma sa finala.

    Insa, dincolo de anumite gesturi simbolice stimulate de Bruxelles, progresele in raporturile bilaterale au fost minime. Intre timp, in Macedonia continua eforturile de edificare a unei identitati colective nationale, intr-o maniera ce pare a fi deranjat nu numai Grecia, ci si Bulgaria. Ralierea acesteia la pozitia Atenei a surprins neplacut Comisia Europeana, desi declaratiilor recente ale europarlamentarilor bulgari in legatura cu dosarul macedonean ar fi oferit suficiente motive de ingrijorare.

    In mare masura, reactia guvernului de la Sofia are de a face cu modul in care Macedonia se raporteaza la propria istorie si cultura, precum si la proiectarea acestora in strainatate. Interferentele cu istoria si cultura Bulgariei sunt atat de puternice incat controversele politice pot aparea la orice pas. Este greu de crezut, insa, ca o expozitie de manuscrise medievale sau un film artistic despre ocupatia bulgara in Macedonia, in anii 1940 - fie ele si sustinute oficial de catre autoritatile de la Skopje - reprezinta adevaratul mar al discordiei. Politica interna conteaza intotdeauna, astfel ca gestul de acum al Bulgariei poate fi inteles. Ca, in sine, el nu contribuie prea mult la rezolvarea situatiei, din nou este clar, asa cum nici atitudinea din primavara a Romaniei nu poate genera - singura - o  imbunatatire a statutului minoritatii romanesti din Timocul sarbesc.

    In perspectiva intrarii Macedoniei, respectiv Serbiei in Uniunea Europeana, aceste chestiuni ar putea intra pe un traseu pozitiv. Reconcilierea comunitatilor, inchiderea unor rani istorice, garantarea drepturilor sunt domenii in care UE a avut un impact benefic, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Se stie ca Balcanii reprezinta o regiune dificila, iar implicarea europeana a fost mai mereu criticata, in ultimele doua decenii. Insa pentru linistea tuturor, natiunile din zona ar trebui sa-si doreasca o integrare cat mai rapida nu doar pentru ele, ci si pentru vecinii lor. Dispute precum cele de mai sus ilustreaza cat de dificil va fi acest proces, chiar in ipoteza in care Uniunea isi recapata vigoarea si prestigiul. Altfel, ne putem inchipui starea de tensiune si de nesiguranta in care va fi aruncata politica Balcanilor, chiar daca admitem ca o eventuala tendinta de alunecare catre conflict va fi rapid bocata prin argumente mai redutabile decat cele de care dispune UE.

    Este in interesul Romaniei ca Serbia sa adere, si probabil ca ar fi in interesul Bulgariei si Greciei ca Macedonia sa adere. Nu in orice conditii, nu fara satisfacerea criteriilor, nu in lipsa unui atasament real al cetatenilor. Dar startul negocierilor poate fi momentul in care presiunile incep sa devina mai eficiente. Stim asta din experienta Romaniei - si mai stim cat de greu pot fi ele mentinute dupa aderare. Dar negocierile indelungate si dure constituie o varianta mult mai buna, in cazul tarilor balcanice, decat tinerea lor in sala de asteptare.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.