Coordonate ale politicii externe romanesti, dupa integrare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Coordonate ale politicii externe romanesti, dupa integrare

Euro-grimase

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Singurul moment tensionat, cel din perioada interventiei americane in Irak, ne-a pus in situatia de a alege si de a suporta si consecintele optiunii. Acum, totul pare de domeniul trecutului: au fost inlaturate rapid asperitatile din relatiile cu Franta si cu ceilalti membri ai clubului ostil liniei americane. Acum, statele mijlocii si mici revin la pozitia normala: aceea de a urma leadership-ul celor patru (sau trei) mari actori din interiorul Uniunii, iar regasirea solidaritatii transatlantice le ofera un sentiment de confort. Disputele pe teme precum liberalizarea comertului international sau incalzirea globala nu par a interesa prea mult Bucurestiul sau celelalte state este-europene.

    In timp, Romania pare a fi depasit si criza de imagine generata de dosarul „inchisorilor secrete" ale CIA. Fortata sa adopte, alaturi de Polonia, o atitudine defensiva, tara noastra are toate motivele sa spere ca agitatia publica din Europa occidentala va fi canalizata catre scindarea ideologica stinga-dreapta, dupa care se va atenua pina la disipare.

    Punerea la dispozitia Statelor Unite a facilitatilor militare din apropierea tarmului Marii Negre nu a suscitat reactii publice semnificative, nici chiar in rindul segmentelor celor mai antiamericane din rindul clasei politice europene. Nu la fel stau lucrurile cu Polonia si Cehia, tari care ar urma sa gazduiasca anuntatul „scut" american impotriva eventualelor atacuri cu rachete dinspre sud si sud-est. Romania nu pare ingrijorata, de altfel, nici de faptul ca teritoriul sau nu este acoperit de proiectul respectiv. Insa aceasta aparenta lipsa de reactie trebuie interpretata si din perspectiva initiativei NATO de a amplasa un sistem similar, care sa-i protejeze flancul sudic - de altfel, extrem de vulnerabil. Un context potrivit pentru a discuta aceste intentii va aparea la anul, cu ocazia summit-ului NATO de la Bucuresti.

    Raminind la acest eveniment - unul pentru care Romania se va pregati intens - nu se poate spune ca diplomatia noastra pare foarte interesata de posibilitatea de a avea, in curind, noi aliati. Daca Statele Unite se vor hotari sa sustina (si sa impuna) deschiderea negocierilor de aderare cu tari precum Albania sau Georgia, autoritatile de la Bucuresti ar fi extrem de satisfacute si ar avea ocazia de a repeta argumentele formulate acum citiva ani, din postura de stat candidat: portile Aliantei trebuie sa ramina deschise. Mai interesanta ar fi reactia Bucurestiului la o eventuala invitatie adresata Ucrainei, insa materializarea acestei ipoteze ramine, deocamdata, improbabila. In mod normal, in Romania ar trebui sa se dezbata mai intens aceasta eventualitate, chiar daca poate fi impartasita, deocamdata, pozitia implicita a autoritatilor de la Bucuresti: o Ucraina incadrata in structura de securitate occidentala ar putea deveni un partener de dialog mai stabil si mai predictibil.    

    Proba cea mai dificila pentru diplomatia romaneasca, in viitoarele luni, este legata de reactia fata de asteptata proclamare a independentei regiunii Kosovo, in noiembrie. In mod normal, Organizatia Natiunilor Unite ar urma sa fie blocata de veto-ul Rusiei, astfel ca e de asteptat ca America si tarile Uniunii Europene sa mearga pe cont propriu. Daca recunoasterea oficiala e o chestiune de resortul statelor, Uniunea - ca entitate - nu-si poate permite sa-si etaleze divizarea. Romania se gaseste, deocamdata, in tabara minoritara, alaturi de tari precum Slovacia, Spania sau Grecia. In mod normal, acestea isi pot manifesta rezervele utilizind abtinerea constructiva, asadar delimitindu-se partial de decizia majoritara de a recunoaste independenta Kosovo - dar fara a o bloca. Mai devreme sau mai tirziu, insa, si noi va trebui sa ne raliem pozitiei dominante, cu satisfactia de a ne fi demonstrat loialitatea fata de vecinul din sud-vest. Aceasta, desigur, in situatia in care nu vom asista la surprize de ultima ora - pe teren sau in cancelariile marilor puteri.

    Cu alte ocazii vor fi abordate alte teme sensibile si extrem de incarcate din punct de vedere politic. Este vorba de relatia directa cu Statele Unite si Federatia Rusa, de prezenta noastra pe teatrele de razboi din Irak si Afganistan sau de actiunile si atitudinile tarii noastre in cadrul organizatiilor internationale guvernamentale. De asemenea, ar merita discutate mai pe larg blocarea mai vechii ofensive politice romanesti la Marea Neagra si problemele tot mai deranjante aparute in relatia cu Republica Moldova.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.