Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Criza sanitara actuala, de la sentiment la semnificatie

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Cartile, ca si oamenii, sint vii atita vreme cit se afla in preajma cititorului. Distanta intre cititor si carte impune, daca nu "uitarea", cel putin alta nuanta a imaginii subiectului cartii; e un fel de trecere in umbra, de indepartare a cartii, trecuta, undeva, in penumbra timpului. Reintilnirea cu o carte uitata sau iesita din mentalul unui cititor este, totusi, uneori, surprinzatoare. Un angrenaj ocult poate transforma, in aceste imprejurari, o carte uitata intr-un mecanism prin care trecutul poate fi citit ca viitor. "Viitorul trecutului", expresie care inseamna un joc de cuvinte, poate deveni, prin redescoperirea unei carti, o formula eleganta a unei idei elegante.

    *

    Am perceput acest fenomen, descoperind idei vechi, considerate drept utopie, intrate insa in universul actualitatii realului, intr-o carte pe care am redeschis-o dupa ce ma departasem zece ani de ea. In 1999, cind citeam un interesant studiu al doctorului Gh. Bratescu, publicat la Humanitas, intitulat "Catre sanatatea perfecta, o istorie a utopismului medical", mi s-a parut ca am parcurs, de la un capitol la altul, un drum fantezist, rupt de realitate, intrind intr-o dimensiune iluzorie a unei stiinte extravagante, apartinind fictiunilor. Recitind-o acum, am descoperit ca extravaganta care se inscria, in trecut, in utopie a devenit, intre timp, in mare parte cel putin, realitate concreta. Utopia medicala are istoria ei; in numai zece ani, in cazul la care ma refer, utopia pare a se fi reconsiderat. Utopismul medical actual este "altfel" in prezent, viteza cu care s-a schimbat realitatea medicala este mai mare decit am fi putut banui.

    In aceasta problema, care este capitala pentru istoria medicinii, insemnind un important reper orientativ filozofic, putem distinge, in prezent, o disjunctie care evidentiaza existenta a doua planuri. Raportul dintre medicina si utopie s-a modificat; planurile utopiei cu realitatea se intretaie in alte unghiuri, in alte incidente.

    Ceea ce parea de domeniul utopiei, "de necrezut", ce parea chiar de domeniul visului si al unui idealism romantic in medicina a devenit realitate practica sau, oricum, o realitate posibila, avind un mecanism descifrat: implicatiile concrete ale controlului genetic in procesul nasterii, stapinirea unui pachet de incidente medicale de ordin genetic intrate deja in lumina intelegerii si actiunii stiintifice, sistematizarea galaxiei neuroleptice sint doar citeva prime semne - dar foarte certe, atestind trecerea unor utopii in dimensiunile realitatii medicale, nu doar teoretic acceptate, dar si solid inserate in medicina actuala. Am putea spune ca aceasta medicina, a prezentului, este in plin proces de transformare si preluare a unor fictiuni, inregistrindu-le in patrimoniul realitatilor ei.

    Elementul principal intr-o ipotetica evaluare a potentialului utopiei medicale de a se transforma in realitate este surprinzator. In timp ce visurile cele mai utopice devin transpozabile in practica medicala (astfel, stoparea pe cale celulara a imbatrinirii are sansa de a deveni interventie reala, in domeniul chirurgiei genetice si visul, inca mai cutezator, al clonarii s-a transformat intr-un procedeu de mare perspectiva in medicina veterinara, fiind tinut inca la usa medicini umane doar din considerente filozofice), mai utopice, mai "idealizate" sint ideile de reforme sanitare; simple visuri manageriale, simple idei "organizatorice" care nu au avut niciodata un statut de cine stie ce inalta exigenta tehnica se dovedesc, pe plan istoric, cele mai "utopice" utopii.

    Exprimindu-ma foarte simplu: mai lesne vom beneficia de centre medicale care impun o tehnicitate foarte complicata, cum sint acelea ale transplantului de organe vitale, cum este transplantul cardiac, decit vom beneficia de o medicina bine gospodarita, care sa-si distribuie inteligent si in concordanta cu necesitatile sociale, fortele umane, tezaurul farmaceutic enormele resurse economice care se ratacesc pe drumuri complicate, epuizindu-se in gol, prin uzura "morala".

    Criza (de fapt "crizele" medicale, existente nu doar in Romania) nu se datoreaza medicinei, stiinta impersonala, ci unei proaste administrari a medicinii, datorita unor conjuncturi "umane". Rezistente si indolente psihologice, interese personale - care sint, uneori, criminale - si probabil lipsa de educatie, incompetenta intelegere a medicinii altfel decit ca meserie de cabinet, inabilitatea sociologiei in descifrarea acestor circuite sint, probabil, cele mai importante cauze ale crizelor medicale; la noi, se pare ca mai evidente decit in alte dimensiuni geografice europene.

    *

    Medicina se compune din doua parti distincte, dar intercorelate. Indirjirea unei parti contra celeilalte (bolnav - medic si invers) constituie metoda cea mai sigura de a intretine criza din sanatate, al carei pericol consta in faptul de a fi devenit "o stare cronica", un fel de a fi, ca un rau acceptat.

    Istoria, cum am amintit, sugereaza ca, pina acum, incercari de a indrepta mersul medicinei au esuat, dovedindu-se cele mai utopice idei despre medicina. Este meritorie, dar doar sentimentala frumoasa si energica actiune initiata de apreciata vedeta tv. doamna Mihaela Radulescu, dar daca se va reduce la "teledon", va demonstra doar cit de afectuos si saritor la suferinta este poporul roman. Teledonul este un termometru masurind sentimentele romanilor, dar criza, reala criza, impune actiuni energice, socio-politice.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri