vineri, 29.03.2024
Am mai scris-o, am mai spus-o si mi-o asum: ne slujim de defalcarea pe generatii a poeziei din necesitati strict didactice, dramatizind o situatie care e departe de a fi atit de convulsionata; inventam rupturi vehemente, linsari ale inaintasilor, inventam chiar platforme-program pe care scriitorii nici vorba sa le accepte. Cine consulta o sinteza istorico-literara are impresia ca literatura romana a ultimelor decenii a fost lovita, periodic, de cite o molima mai rea decit ciuma medievala, care a lichidat "promotiile", "generatiile" (ma rog) anterioare si le-a facut loc celor cu buricul abia taiat.
Prin urmare, nu cred ca e corect sa vorbim, cu seriozitate, despre "generatia 2000", din citeva motive: mai intii, ca e vorba despre un fenomen extrem de viu, apoi, pentru ca sintem nevoiti sa aducem in discutie autori care nu au apucat sa isi contureze in totalitate profilul. Nu in ultimul rind, exista mai multe deosebiri intre acesti autori tineri decit asemanari; nu am reusit inca sa detectez o poetica de grup, am remarcat, in schimb, destule individualitati, pe care as paria si trezit subit dintr-un somn etilic. Dar, preocupata sa-si inventeze propriul domeniu, critica a confectionat si in acest caz categorii. Sau, mai exact, caprarii.
S-a vorbit insistent despre mizerabilismul poeziei tinere. Un fel de defulare in text, care nu mai tine sa creeze efecte lirice, ci speculeaza un dramatism al confesiunii obtinut tocmai prin inregistrarea anodina a unei realitati dure.
Poetul e musai o victima, resimte si acuza o criza existentiala, nu isi gaseste locul in societate, denunta lipsa reperelor, de care se fac raspunzatori ai mai batrini, isi baga toate cele in viata, in amor, in Romania si, in cele din urma, in poezie. Viziunea este sumbra si nu admite oaze de normalitate sau de luminozitate. Atunci cind este asumata cu o umbra de autoironie, aceasta reteta da rezultate profitabile. La limita dintre biografism si regizarea acestuia se situeaza, sa spunem, Marius Ianus, Dan Sociu, Elena Vladareanu, T.S. Khasis si altii (altele).
Exista insa si o falanga a poeziei anilor 2000 care neaga acest asa-numit mizerabilism, chiar daca mai cocheteaza cu el. Autori precum Claudiu Komartin, Dan Coman, Radu Vancu, Ruxandra Novac, Stefan Manasia, Teodor Duna, Florin Partene resping poezia ca simplu crochiu convulsiv al unei biografii epidermice, de suprafata, inregistrata aproape behaviorist, preferind asumarea unei biografii interiorizate, cu date recognoscibile, dar transmutate intr-o logica febrila impusa de reculul ontologic al unui eveniment-cheie, thanatic de cele mai multe ori, apt sa adinceasca perspectiva.
*
Exista un pariu al criticii, de a se replia din mers concomitent cu energicul "contraatac" al literaturii tinere. Din aceasta ambitie se ticluiesc concepte, directii ale unui fenomen care nici macar nu a apucat sa-si articuleze coerent profilul. "Generatia 2000" a fost inventata inainte ca majoritatea autorilor ce o compun sa fi debutat. Si, odata nascuta, pupila exegetica se cere cocolosita. Cum altfel decit justificind-o teoretic, acreditind-o cu tendinte pe care ea insasi nu le intentionase? S-au speculat cu aplomb diferite orientari in poezia asa-numitilor "douamiisti": mizerabilism, biografism, neoexpresionism etc. Acest etc. este mai bogat decit are putea parea: el ingurgiteaza, pe nemestecate, tot soiul de termeni, de la "autenticitatea viscerala" la "ineranta".
Aproape orice poate fi justificat prin apelul la astfel de temeni. Chiar si impostura. Problema reala este insa in ce masura tot acest jargon critic ne ajuta sa analizam pertinent poezia care se scrie sub ochii nostri. Nu este prea devreme sa purcedem la alcatuirea sintezei unui fenomen inca nematurizat? Eu unul as opta pentru rabdare. Cit despre biografism, neoexpresionism, acestea reprezinta gaselnite critice general valabile.
Poezia tinara abia s-a afirmat. Sa nu ii cerem mai mult decit poate ea oferi. Sa ne multumim sa ii sprijinim, onest, realizarile, sa-i sanctionam esecurile si sa asteptam, fara sa dam nastere de pe acum unor clisee precoce. Criticul literar nu e mereu o buna ursitoare, el poate fi cel mult o moasa necesara.
Aceste rinduri pot fi citite si ca o nejucausa autocritica. Am pacatuit, nu o data, folosind, din comoditate sau din reflex, aceasta terminologie care azi mi se pare o simpla diversiune a criticii. Ceea ce conteaza e, la urma urmelor, valoarea fiecarui poet in parte. Sau chiar a fiecarei poezii in parte. Restul e, academic spus, gargara.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |