Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cutia Pandorei

Euro-grimase

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Acum mai bine de sase luni, tot in cadrul acestei rubrici, anticipam ca e nevoie de o presedintie puternica a Uniunii - precum cea germana - pentru a inchide definitiv discutia despre proiectul Constitutiei Europene. Un proiect nobil in intentie, dar deficitar in realizare si nefast prin consecinte. Iata ca, in fapt, cancelarul Angela Merkel a avut forta sa recunoasca realitatea. Reafirmindu-si constant atasamentul fata de prevederile proiectului constitutional, sefa executivului german a avut totusi curajul sa deschida cutia Pandorei si sa dea semnalul repunerii in discutie a arhitecturii institutionale a Uniunii.

    In aceste conditii, era de asteptat sa se ajunga la controverse acute si la negocieri dificile. Marea Britanie, Polonia si alti eurosceptici „suveranisti" mai moderati au gasit, in sfirsit, terenul favorabil pentru a-si exprima si apara interesele. Totul este repus in discutie, nimic nu mai este sigur. Din multe puncte de vedere - pastrind proportiile - situatia se aseamana cu cea din saptaminile si zilele premergatoare procesului Maastricht.

    Este adevarat ca astazi agenda de discutie este mult mai restrinsa decit acum cincisprezece ani, insa numarul statelor-membre a crescut de la 12 la 27. Printre ele, cele zece state est-europene, in general pasive si disciplinate, cu exceptia notabila a Poloniei si, intr-o mai mica masura, a Cehiei. „Rebeliunea" poloneza de astazi vizeaza in primul rind ponderea la vot a statelor in Consiliul de Ministri, asa cum o prevedea proiectul constitutional - este vorba de ponderi aplicabile atunci cind se recurge la majoritatea calificata, pentru ca in chestiuni fundamentale opereaza inca principiul unanimitatii.  Extrem de avantajata de sistemul in vigoare consfintit prin Tratatul de la Nisa, Polonia refuza mentinerea sistemului „majoritatilor concurente" ( 55% din statele membre, care sa reprezinte 65% din populatie), prevazut in proiectul constitutional, motivind ca ar permite prea usor statelor mari sa-si impuna vointa. Contrapropunerea Varsoviei - care ar echivala cu o amendare moderata a actualului sistem - nu este luata in serios de niciunul dintre „cei patru mari" si nici de Spania, fostul aliat al Varsoviei din iarna lui 2003, atunci cind se facea prima incercare de solutionare a acestei chestiuni, pentru a debloca procesul constitutional. Ne amintim, poate, imaginea impresionanta a premierului polonez Leszek Miller la acel Consiliu European: tintuit intr-un scaun cu rotile dupa un accident de elicopter, Miller rezista cu incapatinare, alaturi de omologul sau spaniol Aznar, tuturor presiunilor franco-germane. Iar pe atunci Polonia nici macar nu era membra a Uniunii, ci participa la summit in calitate de invitat. Iata ca astazi avem parte de o reluare a controversei, iar presedintele Lech Kaczyinski - seful delegatiei tarii sale - nu pare nici el dispus la compromisuri.

    Poate ca Varsovia ar ceda daca ar fi cu adevarat singura impotriva tuturor, insa nu este, nici pe departe, cazul. Premierul britanic Tony Blair conduce o delegatie aflata in permanent contact telefonic cu ministrul de finante Gordon Brown, cel care va ocupa in citeva zile Downing Street nr. 10. Ironia face ca, astazi, Blair sa refuze, din motive ce tin de descurajarea imigratiei, includerea in noul tratat a prevederilor referitoare la drepturilor angajatilor, parte a „cartei" comunitare a drepturilor omului - adica o masura pe care un lider de stinga ar trebui, in principiu, sa o aplaude. Ne amintim ca, la Maastricht, premierul de atunci, John Major (e drept, conservator) amenintase cu retragerea Marii Britanii din Uniune daca nu i se permitea opt out-ul in privinta asa-numitului „capitol social", care a fost transformat in protocol-anexa. Marea Britanie a ratificat acel protocol doar dupa venirea la putere a laburistilor, in 1997. Si asemanarile nu se opresc aici. Blair (si Brown) nu doresc sub nici o forma ca institutia ministrului de externe european (pe care proiectul constitutional o prevedea) sa restringa in vreun fel libertatea de miscare a diplomatiei britanice. Din nou, ne amintim ca la Maastricht britanicii au conditionat acceptarea Politicii Externe si de Securitate Comuna de opt out-ul in privinta monedei unice europene. Din nou, vechile fobii ies la suprafata, pe fondul redeschiderii dezbaterilor.

    In aceste conditii, nimeni nu trebuie sa fie dezamagit daca summit-ul din aceste zile se va incheia neconcludent. Mai este timp pentru atenuarea diferentelor, iar conferinta interguvernamentala oricum nu va fi convocata foarte curind. Pentru climatul tatonarilor si negocierilor viitoare, ar fi util ca liderii reuniti la Bruxelles sa transmita ideea ca intelegerea, desi nu a fost inca atinsa, ramine posibila. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri