vineri, 29.03.2024
Acum mai bine de sase luni, tot in cadrul acestei rubrici, anticipam ca e nevoie de o presedintie puternica a Uniunii - precum cea germana - pentru a inchide definitiv discutia despre proiectul Constitutiei Europene. Un proiect nobil in intentie, dar deficitar in realizare si nefast prin consecinte. Iata ca, in fapt, cancelarul Angela Merkel a avut forta sa recunoasca realitatea. Reafirmindu-si constant atasamentul fata de prevederile proiectului constitutional, sefa executivului german a avut totusi curajul sa deschida cutia Pandorei si sa dea semnalul repunerii in discutie a arhitecturii institutionale a Uniunii.
In aceste conditii, era de asteptat sa se ajunga la controverse acute si la negocieri dificile. Marea Britanie, Polonia si alti eurosceptici „suveranisti" mai moderati au gasit, in sfirsit, terenul favorabil pentru a-si exprima si apara interesele. Totul este repus in discutie, nimic nu mai este sigur. Din multe puncte de vedere - pastrind proportiile - situatia se aseamana cu cea din saptaminile si zilele premergatoare procesului Maastricht.
Este adevarat ca astazi agenda de discutie este mult mai restrinsa decit acum cincisprezece ani, insa numarul statelor-membre a crescut de la 12 la 27. Printre ele, cele zece state est-europene, in general pasive si disciplinate, cu exceptia notabila a Poloniei si, intr-o mai mica masura, a Cehiei. „Rebeliunea" poloneza de astazi vizeaza in primul rind ponderea la vot a statelor in Consiliul de Ministri, asa cum o prevedea proiectul constitutional - este vorba de ponderi aplicabile atunci cind se recurge la majoritatea calificata, pentru ca in chestiuni fundamentale opereaza inca principiul unanimitatii. Extrem de avantajata de sistemul in vigoare consfintit prin Tratatul de la Nisa, Polonia refuza mentinerea sistemului „majoritatilor concurente" ( 55% din statele membre, care sa reprezinte 65% din populatie), prevazut in proiectul constitutional, motivind ca ar permite prea usor statelor mari sa-si impuna vointa. Contrapropunerea Varsoviei - care ar echivala cu o amendare moderata a actualului sistem - nu este luata in serios de niciunul dintre „cei patru mari" si nici de Spania, fostul aliat al Varsoviei din iarna lui 2003, atunci cind se facea prima incercare de solutionare a acestei chestiuni, pentru a debloca procesul constitutional. Ne amintim, poate, imaginea impresionanta a premierului polonez Leszek Miller la acel Consiliu European: tintuit intr-un scaun cu rotile dupa un accident de elicopter, Miller rezista cu incapatinare, alaturi de omologul sau spaniol Aznar, tuturor presiunilor franco-germane. Iar pe atunci Polonia nici macar nu era membra a Uniunii, ci participa la summit in calitate de invitat. Iata ca astazi avem parte de o reluare a controversei, iar presedintele Lech Kaczyinski - seful delegatiei tarii sale - nu pare nici el dispus la compromisuri.
Poate ca Varsovia ar ceda daca ar fi cu adevarat singura impotriva tuturor, insa nu este, nici pe departe, cazul. Premierul britanic Tony Blair conduce o delegatie aflata in permanent contact telefonic cu ministrul de finante Gordon Brown, cel care va ocupa in citeva zile Downing Street nr. 10. Ironia face ca, astazi, Blair sa refuze, din motive ce tin de descurajarea imigratiei, includerea in noul tratat a prevederilor referitoare la drepturilor angajatilor, parte a „cartei" comunitare a drepturilor omului - adica o masura pe care un lider de stinga ar trebui, in principiu, sa o aplaude. Ne amintim ca, la Maastricht, premierul de atunci, John Major (e drept, conservator) amenintase cu retragerea Marii Britanii din Uniune daca nu i se permitea opt out-ul in privinta asa-numitului „capitol social", care a fost transformat in protocol-anexa. Marea Britanie a ratificat acel protocol doar dupa venirea la putere a laburistilor, in 1997. Si asemanarile nu se opresc aici. Blair (si Brown) nu doresc sub nici o forma ca institutia ministrului de externe european (pe care proiectul constitutional o prevedea) sa restringa in vreun fel libertatea de miscare a diplomatiei britanice. Din nou, ne amintim ca la Maastricht britanicii au conditionat acceptarea Politicii Externe si de Securitate Comuna de opt out-ul in privinta monedei unice europene. Din nou, vechile fobii ies la suprafata, pe fondul redeschiderii dezbaterilor.
In aceste conditii, nimeni nu trebuie sa fie dezamagit daca summit-ul din aceste zile se va incheia neconcludent. Mai este timp pentru atenuarea diferentelor, iar conferinta interguvernamentala oricum nu va fi convocata foarte curind. Pentru climatul tatonarilor si negocierilor viitoare, ar fi util ca liderii reuniti la Bruxelles sa transmita ideea ca intelegerea, desi nu a fost inca atinsa, ramine posibila.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |