anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Cutia schimbarii constitutionale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Evenimentele politice din ultimele doua-trei luni ne-au demonstrat, daca mai era nevoie, ca Romania are nevoie urgenta de o reforma cuprinzatoare a sistemului sau politic. Din punct de vedere al legitimitatii si prestigiului, cele mai multe dintre institutiile esentiale ale statului au iesit devastate din acest conflict. De la presedinte la sefii camerelor, de la prim-ministru la Curtea Constitutionala, cu totii au pierdut, iar alaturi de ei au pierdut toti cei ce mizasera pe intarirea democratiei si a statului de drept.

    Acum, in prag de campanie electorala, nu putem exclude varianta in care alegerile legislative, in loc sa reprezinte semnalul unei revigorari, vor adanci si mai mult criza. De asemenea, nu putem sti, in momentul de fata, daca anul viitor - un an preelectoral, daca tinem cont ca prezidentialele sunt programate in 2014 - va fi consacrat unor incercari de reconstructie sau, din contra, va marca reluarea asediului politic impotriva presedintelui Traian Basescu.

    In acest din urma caz, orice schimbare de substanta ar fi amanata pentru 2015 (daca dl. Basescu rezista) sau pentru perioada de dupa scrutinul prezidential (in cazul in care va fi demis). Ar fi vorba de scenarii negative, pentru ca se intrevad ani dificili, in care guvernul va fi confruntat cu decizii importante de politica publica, pe plan intern si, de asemenea, in contextul participarii noastre la UE. Cu un sistem politic care functioneaza prost si nu reuseste sa ofere suport popular pentru deciziile guvernantilor, sarcina viitorilor conducatori - indiferent cine vor fi ei - va fi mult mai dificila.

    Daca, pe de alta parte, protagonistii tragicomediei romanesti au invatat ceva din esecurile estivale, ar trebui sa valorifice anul 2013 pentru a schimba ceva atat in hard-ul, cat si in soft-ul democratiei noastre. Si este dreptul alegatorilor sa-i intrebe ce schimbari doresc sa faca si de ce propunerile lor ar duce la mai multa eficienta. Foarte probabil, nu vom obtine pe durata campaniei raspunsuri satisfacatoare, dar dupa alegeri ar trebui sa vedem conturandu-se un punct de vedere al viitoarei majoritati (oricare ar fi ea) si replici ale opozitiei.

    In primul rand, avem nevoie de raspunsuri in privinta locului si rolului presedintelui in sistemul politic. Intrebarea esentiala - mai ales daca viitorul guvern va fi dominat tot de USL - este daca majoritatea va hotari ca e nevoie de o recalibrare a rolului sefului statului, sau ajunge ca in locul unui presedinte „rau" sa vina unul „bun". Exista semnale ca in tabara USL se are in vedere o astfel de ajustare, dar ele sunt inca neconvingatoare; in plus, ar fi nevoie si de dovezi ca ambele partide mari din USL convin asupra unei fise a postului de presedinte. Pornind de la presupozitia ca se va mentine alegerea directa, prin vot universal, care ar trebui sa fie domeniul de competente si, totodata, cum vor arata garantiile de stabilitate in functie? La fel de interesant ar fi si punctul de vedere al ARD, in special pentru era post-Basescu: vor fi liderii democrat-liberali si aliatii lor la fel de dispusi sa apere prerogativele prezidentiale sau vor accepta o traiectorie de parlamentarizare a regimului politic? Si, pentru ambele tabere: ce rol vor avea scorurile din sondaje in conturarea pozitiilor lor politice? Va fi vreuna dintre ele dornica, din principiu sau din motive egoist-electorale, sa apere un statu quo care a dus la atatea aberatii? 

    In al doilea rand, avem nevoie de o noua legislatie electorala pentru scrutinul parlamentar - o chestiune ce nu este de natura constitutionala, dar a carei importanta nu mai merita comentata. Legea electorala a dat destule rateuri in 2008 si se pregateste - se pare - sa produca bizarerii si mai mari in acest an. Daca va fi reconfirmata la guvernare, isi va mentine USL intentia de adoptare a sistemului uninominal majoritar intr-un tur, pe care a incercat sa-l strecoare pe usa din dos, anul acesta? Va lua in considerare alte optiuni, precum ideea mai veche a presedintelui Basescu, a votului majoritar in doua tururi, asa cum s-a votat ani de zile la alegerile pentru primari? (In acest caz, logic ar fi ca sistemul sa fie reintrodus si pentru primari si presedintii de consilii judetene.) Sau va actiona mai prudent si va opta pentru pastrarea proportionalitatii, orientandu-se spre votul preferential pe lista sau - cel mai bine -  spre sistemul german?  Ce va dori alianta din jurul PDL, daca ea va avea cuvantul hotarator? Si, foarte important, cand vom scapa de meteahna de a incerca sa modificam legea cu cateva luni inainte de alegeri?

    Revenind in planul constitutional propriu-zis, care va fi locul Curtii Constitutionale si cum i se va determina componenta? Pe hartie, Curtea a iesit victorioasa dupa scandalurile ce au insotit suspendarea presedintelui, dar in fapt institutia s-a compromis serios, in primul rand din cauza intarzierii cu care a transat conflictul pe marginea cvorumului. Va dori viitoarea majoritate desfiintarea ei? Sau poate va opta pentru revenirea la formula pre-2003, cand o supermajoritate parlamentara putea invinge Curtea, in privinta constitutionalitatii legilor? Nu in ultimul rand, daca se va dori „depolitizarea" institutiei, cum se va evita riscul ca lupta politica sa se mute in interiorul forului profesional chemat a-i desemna pe judecatori?

    In fine, viitoarea majoritate ar trebui sa incerce un raspuns la intrebarea: este bine sa ai „jucatori de veto" intr-o democratie europeana moderna, statut la care aspiram? Sau, daca acceptam ca e nevoie de ei, cat de mari trebuie sa fie competentele lor in ceea ce priveste blocarea unor masuri ce ar putea avea majoritate parlamentara (sau chiar populara), dar care ar ameninta statul de drept? Curtea Constitutionala este un astfel de jucator, dar nu este singurul - Avocatul Poporului este un exemplu notabil. Chiar si presedintii Camerelor actioneaza, in anumite momente, ca jucatori de veto, mai ales cand este nevoie de avizul sau macar consultarea lor.

    Toate aceste intrebari ar trebui sa figureze pe agenda fortelor politice, alaturi de chestiuni precum regionalizarea (pentru care nu avem deocamdata decat schite) sau precum consacrarea constitutionala a „regulii de aur" in privinta echilibrului bugetar si - poate - a  unor noi transferuri de putere catre Bruxelles. Cutia schimbarii constitutionale va fi deschisa oricum, astfel ca ar fi bine sa fim pregatiti si sa cerem liderilor nostri sa ne trateze cu respect, explicandu-si si justificandu-si optiunile.      


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.