anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Darfur - coordonatele crizei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Provincia sudaneza Darfur a fost - si, din pacate, ramine teatrul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din istoria Africii si a lumii. Un teritoriu de intindere comparabila cu cea a Frantei si locuit de peste cinci milioane de oameni este afectat, de aproape cinci ani, de conflicte intre diverse factiuni inarmate, in conditiile in care guvernul central sudanez s-a manifestat mai degraba ca parte in conflict, decit ca mediator si garant al ordinii. O misiune de mentinere a pacii initiata de Uniunea Africana (UA) s-a dovedit incapabila sa-si atinga obiectivele, in primul rind pentru ca pacea nu a fost niciodata cu adevarat atinsa, pentru a fi mai apoi mentinuta. In prezent, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) se pregateste de implicarea directa in vederea pacificarii provinciei, intr-o formula novatoare, in sensul ca eforturile ei nu le exclud, ci le completeaza pe cele ale UA. La inceputul lunii iunie a anului viitor, aceasta misiune hibrida in Darfur (UNAMID) ar trebui sa fie, in mare masura, operationala. Va fi vorba de circa treizeci si sase de mii de militari, cea mai mare desfasurare de forte realizata vreodata in scopuri umanitare, cu observatia ca UNAMID este plasata sub capitolul VII al Cartei ONU, in sensul ca are mandatul de a combate prin forta orice incercare de a perturba eforturile internationale de asistenta umanitara. Situatia din Darfur este interpretata, corect, drept o amenintare la adresa pacii si securitatii internationale, intrucit aceasta din urma are drept referential securitatea umana. Iar in Darfur exista voci care avanseaza termenul de genocid (este cazul guvernului SUA) sau pe acela de crime impotriva umanitatii care frizeaza genocidul (in termenii unei comisii de investigatie special desemnata de ONU).

    Conflictul a izbucnit in 2003, cind doua grupari ale populatiilor negro-africane din Darfur (in primul rind Fur, Masalit si Zaghawa) au luat armele impotriva guvernului central sudanez, dominat de arabi. Este vorba de Miscarea /Armata de Eliberare a Sudanului (SLM/A) si de Miscarea pentru Justitie si Egalitate (JEM). Revolta izbucneste pe fondul eforturilor guvernului sudanez de a incheia celalalt mare conflict armat intern, unul de-a dreptul devastator, intre fortele guvernamentale (musulmane, cu baza de putere in Nord) si Miscarea / Armata de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLM / A), exponenta populatiilor crestine si animiste din Sud. In mod paradoxal, acordul de pace intre guvern si rebelii sudisti i-a stimulat pe negro-africanii din Darfur sa ia armele pentru a obtine o distributie echitabila a avutiei nationale, inclusiv a beneficiilor dobindite din exportul de petrol.

    In Darfur nu avem de a face cu un conflict multidimensional, dar - spre deosebire de cel mentionat anterior - elementul religios lipseste. Rebelii negro-africani sint musulmani, ba chiar au fost mobilizati si inarmati de guvernul central pentru a lupta impotriva SPLM / A. Obiectivul lor era acela de a proteja interesele comunitatilor lor - sedentare si dependente de agricultura - de presiunea constanta a triburilor arabe nomade, de pastori. Deteriorarea solului si epuizarea resurselor au creat astfel matricea ecologica a unui conflict care este, in esenta, unul identitar. Triburile arabe au fost sustinute constant, cu o intensitate variabila, de catre autoritatile centrale, ceea ce ii face pe multi comentatori ai situatiei sa interpreteze lupta rebelilor si drept o rezistenta impotriva "arabizarii" fortate si brutale a nord-vestului tarii de catre elitele de la Khartoum. Pentru a combate insurgenta, guvernul a utilizat nu doar armata regulata (oarecum incerta, pentru ca include multi negro-africani din Darfur), ci mai ales militii arabe pe care, in prealabil, le-a inarmat si instruit. Notorie este, in acest sens, gruparea cunoscuta sub numele de janjawid (calareti inarmati), careia i se atribuie cele mai multe si grave crime impotriva umanitatii - de altfel, exista deja doua persoane inculpate oficial de Tribunalul Penal International: un lider al janjawid si un inalt demnitar sudanez. Termenul de "purificare etnica", pe care toata lumea il spera uitat dupa incheierea crizei bosniace, revine in actualitate pe fondul actiunilor atribuite militiilor arabe proguvernamentale din Darfur.

    In aceste conditii, atitudinea guvernului sudanez - de tolerare a misiunii UA, slab dotate si fara capacitate de lupta, dar de opozitie inversunata fata de desfasurarea trupelor ONU - devine oarecum explicabila, chiar daca intr-un asemenea conflict arareori se pot trasa granite clare intre faptuitori si victime. Cel putin in viziunea opiniei publice si a guvernelor occidentale, culpa guvernului sudanez este enorma: el trebuie sa-si protejeze in mod egal toti cetatenii, indiferent de rasa, etnie sau religie. Exista, totusi, speranta ca autoritatile de la Khartoum vor alege calea rationala, de a permite UNAMID sa protejeze eforturile umanitare, sa dezarmeze grupurile inarmate si sa permita intoarcerea refugiatilor. Despre nevoia ca aceasta misiune sa contribuie la identificarea unui real acord politic - si despre imensele dificultati in acest sens, provenite si din scindarile intervenite in SLM / A si JEM - se va vorbi cu alta ocazie. La sfirsit de an, o eventuala reluare a negocierilor intre guvern si nenumaratele factiuni inarmate ar fi o veste foarte buna, dar, din pacate, improbabila.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Nicolae GRECU

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

    Silueta oraşului

    arh. Ionel OANCEA

    Silueta oraşului

    Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

    Teologie cu linguriţa (IV)

    pr. Constantin STURZU

    Teologie cu linguriţa (IV)

    Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Munca în vremea pandemiei

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.