vineri, 29.03.2024
In discursul clasei politice de la Bucuresti, problematica externa ocupa un loc cu totul si cu totul marginal. Evenimente precum independenta Kosovo sau apropiatul summit NATO readuc in atentie faptul ca Romania este un actor international ale carui puncte de vedere conteaza, insa impactul lor pare a fi limitat. Dezbaterea se intoarce invariabil la pertractarile sau sicanele interne, despre a caror calitate nu este cazul sa discutam acum.
Totusi, se apropie momentul in care puterea va fi evaluata si din punct de vedere al realizarilor pe linie externa. Scindarea echipei conducatoare (presedinte-premier) nu este neaparat o circumstanta atenuanta, mai ales in conditiile in care si dl. Basescu, si dl. Tariceanu, si opozitia vor sa ne convinga ca exista un interes national material identificabil, pe care trebuie doar sa-l recunosti si sa-l urmezi. Evident ca nu este asa: interesul national se defineste si se operationalizeaza prin dezbatere interna, iar slaba calitate a acesteia nu ne ofera destule garantii privind corectitudinea politicilor noastre, in viitor. Despre plusurile si minusurile trecutului se vorbeste, de asemenea, prea putin. Tendinta generala este aceea de a puncta coerenta si stabilitatea comportamentului nostru de politica externa, fundamentindu-l pe un interes national intangibil si insuficient detaliat. Nici puterea, nici opozitia nu par a avea interesul sa deschida dezbaterea pe dosarul de politica externa, desi in toate partidele importante exista specialisti in domeniu - carora li se adauga cei din mediul academic, din societatea civila si din presa.
Asadar, ar fi interesant sa asistam, in lunile ce vor urma, la o discutie pe marginea implicarii noastre in Irak. A fost corecta decizia precedentului guvern de a trimite trupe, este corecta atitudinea presedintelui de a refuza luarea in discutie a unui termen de retragere, avem o evaluare a beneficiilor si costurilor (in sensul cel mai larg) aferente participarii noastre la misiunea internationala? Cum se explica abandonul subit al tezei retragerii imediate de catre guvern si de catre PNL?
Dosarul afgan pare clar: in urma summitului NATO de saptamina viitoare, vom fi chemati sa ne sporim contributia la efortul Aliantei. Ar merita, insa, ca cetatenii romani sa fie informati ce va insemna acest efort suplimentar si mai ales daca nu cumva unii dintre parteneri evita sa-si asume intreaga povara ce le revine. Au existat, in trecut, cazuri de acest gen, iar problema distribuirii echitabile a costurilor actiunii NATO ar trebui sa ne preocupe mai mult, chiar daca - este evident - Romania are un beneficiu final considerabil de pe urma apartenentei la NATO.
Raminind la capitolul prezentei pe teatre de operatiuni din strainatate, ministrul de externe Cioroianu si-a dat seama ca fortele noastre de politie si jandarmerie din Kosovo nu-si pot asuma misiuni care sa sugereze o recunoastere, fie ea si implicita, a noii republici. Nu este cam tirziu pentru aceasta revelatie? Nu ar fi fost cazul sa abandonam participarea pe acest teatru de operatiuni, daca aceasta ne ridica probleme politice? Am putea compensa aceasta retragere printr-o implicare sporita in alte actiuni ale organizatiilor internationale (ONU, NATO, UE si altele), pe fronturi mai putin problematice din punct de vedere politic. Si, in strinsa legatura cu cele de mai sus, ce anume spera Romania sa cistige de pe urma incercarii de a servi drept releu de comunicatie intre Serbia si Uniunea Europeana? Va continua acest proiect si daca la Belgrad vor veni la putere ultranationalistii? Sau daca populatia sirba din Kosovo va recurge la noi manifestari violente?
In fiecare an electoral, se vorbeste despre relatia cu Republica Moldova. Ar fi oportuna realizarea unui bilant al politicii Romaniei fata de Chisinau, cu plusurile si minusurile aferente. Linia oficiala este aceea ca sprijinim apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana, desi ceea ce se intimpla acum in aceasta tara - cel putin din punct de vedere politic - este orice altceva, numai "apropiere de UE" nu. Nu ar trebui cumva luata in calcul o politica a conditionalitatii fata de regimul Voronin, astfel incit acesta sa nu-si mai poata manipula atit de usor propria populatie? Ce anume a avut de cistigat Romania, ce au obtinut cei ce se autodefinesc ca romani in stinga Prutului, de pe urma liniei conciliante fata de comunistii moldoveni?
Exista multe alte teme ce ar trebui discutate public, si nu doar in timpul campaniei electorale. Din multe puncte de vedere, se poate anticipa o linie de atac impotriva atitudinii intransigente pe care autoritatile de la Bucuresti o manifesta fata de Moscova, iar primul pas a fost deja facut in Parlament, atunci cind s-a luat in discutie izolarea Romaniei in raport cu proiectele energetice ruse. Subiectul va fi unul interesant de urmarit in viitorul apropiat, ca parte din problematica generala a raporturilor romano-ruse. Important este ca acest subiect - ca de altfel si celelalte - sa fie plasat pe agenda politica si sa fie tratat cu bunacredinta de principalii actori, iar demagogia sa poata fi sanctionata.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |