vineri, 29.03.2024
In conditiile in care o serie de teorii influente emit predictii referitoare la „sfirsitul unipolarismului" (incheierea epocii de dominatie necontestata si incontestabila a Statelor Unite, pe plan mondial), apreciez ca actuala criza este un indiciu important ca ne indreptam catre acest deznodamint. Nu este un proces instantaneu si nici macar rapid, dar foarte multi observatori il sesizeaza. De regula, acest verdict este oferit pornind de la procese paralele (si uneori fara legaturi strinse intre ele) care se desfasoara in mai multe arene: militara, economica (productie, comert, finante), politica (capacitatea statelor de a-si proiecta puterea, de a le convinge si, daca e cazul, constringe pe altele). Tabloul general depinde de ponderea pe care o acorda analistul fiecareia dintre aceste arene. Cineva pentru care forta militara domina clar acest „clasament al arenelor" nu va accepta (inca) faptul ca ne indepartam de unipolarism. Iar cineva care apreciaza ca forta nucleara este indicatorul suprem al capacitatii militare ar putea considera ca lumea nu a incetat nici un moment sa fie bipolara, chiar in perioadele cele mai negre ale Uniunii Sovietice / Rusiei: aceasta, pentru ca Moscova a avut si continua sa aiba capacitatea de a distruge intreaga umanitate, in cazul unui razboi nuclear - o capacitate pe care nu o mai detine nimeni altcineva, in afara de SUA.
Senzatia generala este, insa, aceea ca judecati de acest gen nu sint productive. Forta militara e importanta, dar nu constituie singurul indicator al puterii. SUA isi mentine avantajul clar pe acest palier, insa in plan economic dominatia sa nu mai este atit de categorica. Ramine pe primul loc, dar pare a retrograda (unii spun ca a facut-o deja) in aceeasi divizie cu celelalte mari puteri industrializate. Ponderea relativa a SUA in productia internationala si comertul international s-a redus constant in ultimii ani, pe fondul disparitiei decalajului fata de celelalte state avansate, dar si al dezvoltarii „economiilor nou industrializate" din Extremul Orient. Si, desigur, pe fondul ascensiunii economice a Chinei si, cu o oarecare intirziere, a Indiei.
Sectorul financiar parea a ramine un domeniu in care suprematia americana avea sanse mai mari de a se mentine, chiar daca se vorbeste, de ani buni, de o probabila tripolarizare America de Nord - Europa - Extremul Orient. Insa America s-a dovedit incapabila sa faca ceea ce lumea astepta de la ea, mai mult decit de la oricine: sa-si mentina o robustete interna care sa-i permita sa ordoneze, intr-o oarecare masura, fluxurile financiare globalizate. Nu se mai poate vorbi, astazi, de asa ceva. In consecinta, este greu de crezut ca Washingtonul isi va putea pastra mult timp privilegiul „cuvintului decisiv", pe care l-a exercitat - e drept, cu discretie - in chestiunile financiare internationale.
Cum reputatia si prestigiul - factori non-materiali - conteaza in sectorul financiar chiar mai mult decit in cel militar sau cel productiv, comunitatea internationala va presa America sa exercite un alt tip de leadership, mult mai temperat. Nu va fi un leadership al egalilor, dar nu va mai semana deloc cu unul de tip unipolar. Institutiile multilaterale de guvernanta a finantelor mondiale isi vor spori, probabil, autoritatea, in detrimentul autoritatilor americane. Aceasta echilibrare a raporturilor de forte nu va duce, automat, la o mai buna gestiune a problemelor. Mai degraba ar trebui sa ne temem de contrariu, pentru ca va fi nevoie de timp, vor aparea discutii in contradictoriu, blocaje. O hegemonie energica si lucida din partea unei superputeri responsabile ar fi, probabil, mai eficienta. Insa un unipol in declin nu mai poate furniza in mod corespunzator acest „bun public" international. Hegemonia sa nu mai pare, in aceste momente, nici energica, nici lucida.
Si totusi, este suficient acest episod pentru a afirma ca ne indreptam spre sfirsitul lumii unipolare? Nu, daca il privim izolat. Dar daca dorim semne convingatoare ca ceva se schimba in mod fundamental, ar trebui sa ne uitam cu atentie catre sectoare precum cel financiar si, intr-o mai mica masura, cel productiv. Hazardul, coruptia, proasta guvernare au jucat, desigur, un rol important in izbucnirea crizei. Insa avem de a face acum - mult mai mult decit in perioada „Enron" si in cea a crizei „.com"-urilor din deceniul trecut - cu evenimente care pun in cauza insasi capacitatea statului de a ordona public lacomia privata. Pentru o mare putere ce controleaza cote tot mai mici din bogatia planetei, si a carei unica directie de progres este dezvoltarea intensiva, o astfel de slabiciune reprezinta un semn ingrijorator. Nu pune in cauza pozitia privilegiata a SUA in majoritatea arenelor vietii internationale, dar ridica semne de intrebare cu privire la valoarea absoluta a decalajului (problema unipolarismului) si la capacitatea de a obtine recunoasterea si acceptarea leadership-ului american (problema hegemoniei). Armele, fie ele si ultrasofisticate, nu rezolva totul
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |