anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Doi comisari atipici

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Daca tot a inceput si la noi discutia despre nominalizarea pentru functia de comisar european, n-ar strica sa vedem cum au procedat si altii. Si cel mai bine ar fi sa ne raportam la optiunile statelor care au aderat la 1 mai 2004, pentru ca foarte multe dintre ele s-au confruntat cu probleme similare. Membrii mai vechi, s-ar putea spune, si-au rodat deja mecanismele de "crestere" a comisarilor europeni - ca, de altfel, si a europarlamentarilor. Si chiar a ministrilor din cabinetele nationale, care, se stie, se intrunesc sub egida diverselor formule de lucru ale Consiliului UE. Noii veniti vor fi nevoiti sa se socializeze intr-un astfel de mediu, iar peste zece-doisprezece ani se va ajunge, si pentru ei, la situatia fericita in care vor avea candidati pregatiti sa-si asume orice portofoliu din cadrul Comisiei. Dar, pina atunci, poate ca se va reusi reforma institutionala, astfel incit Comisia sa fie mai mica si sa nu fie nevoie de atitea forte.
    Candidatul care a suscitat cele mai multe discutii, la vremea respectiva, a fost cel maghiar, Lszl Kovcs. El se ocupa astazi de taxe si uniunea vamala, dupa o cariera politica impresionanta, inainte si dupa 1989. Ca activist al partidului comunist maghiar, a urcat in ierarhia de partid si de stat, ajungind ministru adjunct de externe. Intr-o perioada in care Ungaria dadea tonul reformelor in lagarul socialist, Kovcs a fost printre cei care au reformat partidul comunist, impunindu-l pe noua piata democratica. A devenit, ulterior, sef de partid, dar a avut prudenta sa nu tinda la functia de prim-ministru, tocmai pentru a nu fi atacat de adversari pentru trecutul sau. Si-a construit, in acelasi timp, o respectabila cariera ca ministru de externe sau reprezentant al Ungariei la virful unor institutii precum OSCE si Consiliul Europei.
    Dar toate acestea nu l-au scutit de ostilitate si umilinte in perioada audierilor din Parlamentul European, premergatoare desemnarii. I s-a reprosat, desi nu in mod direct, cariera de activist si presupusa incompetenta - in sensul ca, in tinerete, si-a abandonat profesia de economist in favoarea muncii de partid. Grupul socialist l-a sustinut, insa acceptarea sa nu ar fi putut avea loc in lipsa dovezii de recunostinta pe care i-au aratat-o europarlamentarii de dreapta germani pentru luciditatea si curajul dovedite in vara lui 1989. Atunci, Ungaria si-a deschis granita cu Austria, sfidind guvernul "fratesc" din RDG, si a lasat sa treaca inspre Vest valul de "turisti" est-germani care, in lipsa altor optiuni de a-si parasi tara, cerusera azil politic la ambasada vest-germana din Budapesta. Kovcs si colegii sai reformatori din conducerea maghiara i-au oferit un ajutor imens cancelarului Kohl, in efortul sau de a delegitima conducerea comunista din Berlinul de Est si de a forta, ulterior, reunificarea Germaniei. Iar crestin-democratii germani nu l-au uitat, chiar daca alti europarlamentari de dreapta ar fi preferat ca in Comisie sa nu-si faca loc reprezentanti ai vechilor regimuri est-europene.
    Lszl Kovcs este, de departe, cel mai "politic" titular de portofoliu dintr-un executiv care, altfel, pune mult pret pe imbinarea dintre anvergura politica si competenta tehnica. De asemenea, dupa standardele UE, este un comisar virstnic, la cei 67 de ani ai sai (65, la investire). In fine, s-ar putea spune ca traseul sau european a fost determinat mai degraba de dorinta socialistilor maghiari de a se desparti politicos de el si de trecutul pe care il simboliza. Probabil ca el nu-si va continua activitatea si in viitoarea Comisie, constituita dupa alegerile din iunie 2009. Insa, in ciuda scepticismului unora, Kovcs s-a integrat si de data aceasta, asa cum a facut-o de atitea ori in decursul agitatei sale cariere.
    Din multe puncte de vedere, el este un comisar atipic, chiar si in rindul "esticilor" intrati in executivul comunitar in mai 2004. Si Cehia si-a trimis la Bruxelles un fost prim-ministru, tot social-democrat, Vladimir Spidla - comisar pentru ocuparea fortei de munca, probleme sociale si oportunitati egale. Nominalizarea sa, venita dupa o incheiere precipitata a mandatului de premier, ar putea fi considerata tot o forma de exil onorific. Insa Spidla are un background politic total diferit de colegul sau maghiar. Absolvent si apoi doctor in istorie la Universitatea Carolina din Praga, Spidla nu a facut parte din vechea nomenclatura comunista, ci, inainte de 1989, a lucrat si intr-o moara, si intr-o fabrica de lactate, si - intr-un mediu ceva mai elitist - la schimbarea decorurilor dintr-o sala de teatru. In CV-ul sau oficial, postat pe site-ul Comisiei Europene, Spidla isi exprima deschis parerea ca, in acele vremuri, in tara sa, "o persoana respectabila nu ajungea sa aiba o cariera deosebita". Un punct de vedere cu care, dupa toate probabilitatile, Lszl Kovcs n-ar fi fost tocmai de acord.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.