joi, 28.03.2024
Desi a asigurat prestigii nu putine, cronica literara a fost mereu considerata la noi unul din genurile minore ale criticii. Mult mai respectate sint sintezele, marile proiecte pe care, de fapt, nu prea le avem, caci criticii nostri nu prea au avut anvergura teoretica. Se socoteste indeobste ca un foiletonist nu face altceva decit sa-si dea cu parerea, la modul impresionist, despre cutare carte de data recenta. Ca el isi inventariaza, prin urmare, niste reactii aleatorii, care tin de dispozitie, gust sau chiar umori, pe care lectura unor volume i le provoaca. Am intilnit chiar indivizi care sustin, senin, ca oricine ar putea sa faca cronica literara; ca doar de citit stim cu totii sa citim si ce e mai facil decit sa-ti etalezi dupa aceea senzatiile, parerile, intr-o forma cit de cit coerenta?
Ca tot omul, am inceput si eu sa scriu cronica literara cu ani in urma, mai intens insa in ultimii trei ani. Mi-am dat seama, pe pielea proprie, ca nu e deloc un exercitiu facil, ci unul care pretinde fidelitate sporita. Tot ceea ce un cercetator acribios reuseste sa sedimenteze in ani de experimente de laborator, cronicarul face la lumina zilei. Un foiletonist nu are atelier, ci joaca, direct, cu cartile pe masa. Textele sale nu apuca sa se raceasca, ci devin iute publice. E si multa improvizatie aici, dar nu aceasta domina. Rezultatul se vede abia dupa ceva timp, caci un bun cronicar este creatorul unui sistem, al unei ierarhii proprii. De aceea cei care fac doar ocazional critica de intimpinare nu imi stirnesc incredere: cronicarul pur singe e obligat sa fie mereu in forma, sa aiba reactii neintirziate, sa dea verdicte, sa parieze, sa riste, sa combata, sa polemizeze, sa arunce ocheade la ce scriu ceilalti colegi de breasla.
Nu e cam mult? Inca nu, daca mai adaug ca, paralel cu aceasta activitate nu lipsita de stahanovism, majoritatea exegetilor isi incearca putirinta si pe terenul criticii academice, universitare. Se vede limpede: cel care are antrenamentul scrisului regulat, saptaminal, la gazeta, cel care nu mai are frustrari in fata paginii sau a documentului Word gol reuseste sa ocoleasca obisnuitele inertii ale studiilor doctorale. Evident, cronica, doar ea, nu face un mare critic. Dar, in absenta ei, un critic nu se poate maturiza, nu isi poate gasi tonul.
S-a spus, in repetate rinduri, ca, dupa 1989, cronica literara si-a pierdut din prestigiu, din audienta. Eu unul nu cred nicidecum intr-o mult prea adesea invocata criza a criticii de intimpinare. Dimpotriva, literatura actuala nu se resimte in urma dezertarii unor Manolescu, Simion, Dimisianu in zone mai contemplative ale vietii literare. Iarasi nu cred ca prestigiul pe care un critic il avea inainte de 1989 se verifica automat in numarul de cititori priceputi pe care ii avea. Citi il citeau pe Manolescu inainte, in pofida renumelui sau, in adevarata cunostinta de cauza? Cam tot atitia, cred, citi il citesc azi pe Daniel Cristea-Enache. Critica a fost intotdeauna si va ramine un discurs specializat, oricit de mult ar cocheta ea cu gazetaria. In plus, daca inainte rolul cronicii era sa stabileasca adevarata scara de valori, diferita de cea oficiala, astazi ea trebuie sa discearna intre atitea aparitii, caci de multe ori nonvaloarea este promovata mai zgomotos si mai eficient decit valoarea. Un cronicar adevarat este obligat, in astfel de cazuri, sa intervina, dincolo de interesele de grupari, redactii, edituri sau de alt fel. Si, daca se poate, el mai trebuie sa incerce sa recistige atentia potentialului cititor.
Altceva mi se pare ca s-a schimbat in ultimii ani: faptul ca unii critici, nu intru totul lipsiti de vocatie la inceput, au facut, de dragul audientei, compromisul de a renunta la exigentele minime ale genului. Observa, fara mari nelinisti, Dan C. Mihailescu, la o emisiune televizata: "Acum criticul trebuie sa se puna in slujba autorilor, a editurilor, sa devina un prestator de servicii". Asa sa fie oare? Sa fi devenit cronicarul un biet supus, un vasal al unor edituri? Daca in anumite cazuri asa stau lucrurile, am sa va linistesc spunindu-va ca nu acelea sint cele mai importante. Ca daca unii au plecat catre jurnalismul de divertisment, mare pierdere nu e; au ramas destui altii, care isi fac bine treaba. Eu cred ca, dimpotriva, in afara unor critici previzibili, de casa, se remarca azi citeva voci tinere care capata destula credibilitate. Iar faptul ca deja se discuta despre ei, ca verdictele lor cintaresc tot la fel de mult ca acelea ale consacratilor, ne indeamna sa avem toata increderea in viitorul cronicii literare.
E simplu, fara ea nu se poate; niciodata nu s-a putut. De aceea, crizele pe care unii le vad, fatalist, la tot pasul sint simple gaselnite, "fandacsii" de tranzitie. Ori pur si simplu tin de inventarea unor subiecte numai bune sa umple paginile unor reviste ai caror redactori sint in pana de idei. Vreti o dovada? Iata: Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Luminita Marcu, Andrei Terian, Doris Mironescu, Antonio Patras, Marius Mihet, Dragos Varga-Santai, Mihai Iovanel, Nicoleta Salcudeanu, Bogdan Alexandru Stanescu, Bianca Burta-Cernat, Simona Sora, Cosmin Ciotlos, Marius Chivu, Cristina Cheveresan, Costi Rogozanu, Ioana Cistelecan, Alina Spinu, Xenia Karo, Alex. Goldis, Teodora Dumitru, Serban Axinte, Nicoleta Clivet si atitia altii.... Buni, rai, sint tineri care scriu frecvent despre carti. Unii deja au autoritate, altii sint inca in etapa tatonarilor.
Citi din acestia vor deveni cronicarii literari ai acestei vremi? Om vedea, deocamdata remarc imbucuratoarea efervescenta. Semn de criza, parol!
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |