anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Europa si tinerii someri: motive de pesimism

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In ansamblul cifrelor ce descriu actuala criza economica din Uniunea Europeana, somajul in randul tinerilor este, cu certitudine, o sursa de ingrijorare. Chiar daca statisticile trebuie interpretate cu precautie, este cel putin discutabila pretentia Uniunii Europene de a construi o economie competitiva, bazata pe cunoastere, in conditiile in care nu poate valorifica suficient energiile noilor generatii. Vorbim tocmai de acele cohorte de varsta care, cel putin in teorie, ar trebui sa fie receptive la noile tehnologii, noile stiluri de lucru si - de ce nu? - noile valori despre care s-a vorbit si s-a scris atat de mult in documentele comunitare.

    Sigur ca situatia este extrem de neomogena, iar diferentierile Nord-Sud sau nucleu-periferie nu pot fi trecute cu vederea. Trebuie sa se tina cont si de corelatia intre performantele sistemului de invatamant, cu diversele sale paliere, si perspectivele tinerilor pe piata muncii. Conteaza mult si factorii culturali, a caror intelegere imbogateste intotdeauna intuitiile celor preocupati de politicile publice. Si lista nu se incheie aici.

    Exista nenumarate unghiuri din care sa argumentezi ca se intampla tocmai ceea ce, mai devreme sau mai tarziu, trebuia sa se intample. Dar in momentul in care Italia raporteaza ca numarul persoanelor cu varste intre 15 si 34 de ani care au de lucru a scazut cu 1.457.000 in al doilea trimestru al acestui an, prin comparatie cu aceeasi perioada a lui 2007, e clar ca s-a intamplat ceva grav. Iar daca Grecia si Spania au cifre ale somajului de peste 50% (53,8, respectiv, 52,9) la capitolul somaj al tinerilor sub 25 de ani, devine evident ca noile generatii din Sud traverseaza nu doar criza - invocata pana la refuz - ci si un „supliment" cauzat de malformatii sau politici proaste din trecutul mai mult sau mai putin indepartat. Nici cifrele mai incurajatoare ale economiilor mature din Nord nu sunt de natura sa inlature ingrijoarea pe termen mai lung, intrucat acolo ponderea populatiei tinere este in scadere constanta.

    Institutul Eurostat ilustreaza faptul ca in ultimul an reducerea ratei de ocupare a tinerilor a fost lenta, atat in zona euro, cat si in ansamblul UE, insa nu este un secret pentru nimeni ca in spatele acestor tendinte se ascund realitati sociale dure. Logica acestor semnale trebuie descifrata, desigur, de specialisti, insa eficienta politicilor publice o poate judeca fiecare. In acest moment putem observa o gama destul de larga de abordari, de la cele de inspiratie socialista la cele mai precaute si mai apropiate de principiile austeritatii ce guverneaza astazi majoritatea economiilor europene. Intre ele, si cele romanesti, mult prea timid prezentate pentru o tara in care luna trecuta existau peste 73.000 de tineri sub 25 de ani aflati in somaj (si in care rata relativ scazuta ascunde de fapt o stare economico-sociala mult mai grava). Dar poate ca guvernul a fost prea ocupat cu alte lucruri, mai importante, pentru a mai avea timp sa angajeze un dialog serios cu opinia publica, in cadrul caruia sa-si promoveze strategia.

    Din punct de vedere politic, decalajul intre obiectivele ambitioase de competitivitate enuntate de UE inainte de criza si situatia de astazi este extrem de deranjant, pentru ca statele-membre nu reusesc sa ofere sanse tinerilor lor cetateni (in functie de predispozitiile ideologice, pe aceasta foaie de datorie se pot adauga si alte puncte, dar „sansele" reprezinta un minim acceptat). Nu se va comenta aici cata dreptate au avut tinerii care au protestat in ultimii doi-trei ani, mai ales ca gama revendicarilor a variat mult in timp si spatiu, de la minimalism pana la ceea ce in precedentul mare val de proteste (1968) era bine sintetizat prin formula: „fii rezonabil, cere imposibilul". Dar, dincolo de contraculturi si de noile revendicari post-materialiste, e clar (si ingrijorator) faptul ca noile generatii asteapta din ce in ce mai putin de la piata libera si societatea deschisa pe care antecesorii lor le-au asezat la temelia proiectului european.  

    Exista estimari credibile, publicate sub egida Organizatiei Internationale a Muncii, care apreciaza ca perspectivele profesionale ale tinerilor vor ramane precare, la nivel global - si mai mult ca sigur si in cadrul UE -  pana cel putin in 2016, chiar in ipoteza unei lente ameliorari a indicilor macroeconomici. Traduse intr-o cheie pesimista, aceste anticipari sugereaza ca in urmatorii trei-patru ani Europa nu va cere prea multe de la tinerii ei mai putin performanti si mai putin norocosi - care, din pacate, reprezinta o minoritate deloc neglijabila. Si nici nu va avea prea mult de oferit. In ce masura se va evita o erodare a consensului fundamental de la baza constructiei europene, este o chestiune deschisa, si ar fi de dorit ca raspunsul sa nu fie lasat la voia hazardului.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.