Familiile europene si rudele de la Bucuresti
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 17.04.2021

Familiile europene si rudele de la Bucuresti

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Cei treizeci si cinci de eurodeputati romani si-au ocupat locurile in grupurile politice si in comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE), desi pozitia lor in acest for reprezentativ al Uniunii Europene nu este decit temporara. Statutul lor este marcat de o anume ambiguitate, in sensul ca nu au fost alesi printr-o consultare electorala directa, asa cum va fi cazul celor votati la 13 mai. Ideal ar fi ca aceasta sa nu le afecteze actiunea politica, insa probabil ca foarte multi dintre ei mai au destule lucruri de invatat de la colegii lor mai rodati in activitatea forului de la Bruxelles si Strasbourg (se stie ca la Bruxelles au loc sedintele pe comisii parlamentare si pe grupuri parlamentare, iar la Strasbourg cele in plen).
    Chiar daca alegerile se apropie, merita analizate functiile si responsabilitatile asumate de eurodeputatii romani. Discutia pe marginea comisiilor de specialitate trebuie separata de cea referitoare la grupuri. Prima va fi tratata  pe larg cu alte ocazii, pentru ca alegerea comisiei ne va spune multe despre prioritatile politice ale respectivilor eurodeputati. Iar daca ei vor deveni si candidati in alegerile din mai, atunci se va putea anticipa o problematica a campaniei electorale. Evident, nimeni nu-si face iluzii ca dezbaterea se va purta pe chestiuni "europene", insa este de datoria eurodeputatilor-candidati sa expliciteze cit de cit acest proces politic stufos, pentru opinia publica romaneasca.
    La fel de relevanta este, insa, activitatea pe grupurile parlamentare. In sedintele plenare, presiunea timpului si numarul mare al europarlamentarilor fac ca discursurile si luarile de pozitie sa fie, de regula, foarte scurte. In cadrul comisiilor, pe de alta parte, se discuta (tot) foarte concis si, in plus, tehnic. Astfel ca sedintele de grup parlamentar vor reprezenta, pentru eurodeputatii romani, excelente ocazii de afirmare politica. Iar dobindirea unor pozitii influente in cadrul grupurilor constituie si o recunoastere a calitatilor personale, nu doar o acceptare a ponderii numerice detinute de propriul partid in familia politica respectiva sau in ansamblul PE.     
    Astfel, trebuie mentionat ca democratul Marian-Jean Marinescu a devenit unul din cei zece vicepresedinti ai grupului Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni (PPE-DE). Desigur, "popularii" constituie cel mai numeros grup si, totodata, singurul care reuneste europarlamentari din toate cele 27 de state membre. Si numarul de functii alocate PPE importante este mare, grupul preluind din aceasta luna presedintia PE si avind, totodata, 4 vicepresedinti si 3 chestori ai PE. Astfel ca aparitia unui eurodeputat roman in partea superioara a ierarhiei nu are de ce sa surprinda, mai ales ca popularii trebuie sa-si consolideze pozitiile in Est, daca doresc sa ramina si dupa 2009 cel mai mare grup politic din PE. 
    S-a vorbit mult despre contributia Partidului Romania Mare la formarea - deocamdata, nefinalizata - a unui grup nationalist-populist, "Identitate, Traditie, Suveranitate". Normal ar fi ca PRM sa obtina cel putin o functie foarte importanta in acest grup, a carui structura nu va fi, probabil, foarte stufoasa. Cum este putin probabil ca dupa alegerile din mai sa se opereze schimbari intr-o echipa de conducere abia aleasa, obiectivul PRM ar putea fi obtinerea presedintiei acestui grup dupa scrutinul din 2009, daca va avea succes electoral pe plan intern (si, desigur, daca partidele-partenere nu vor straluci, ele insele, pe plan intern).
    In tabara Partidului Socialistilor Europeni (PSE) nu s-a recurs la modificari ale structurii de conducere a grupului, insa nu este exclus ca, in cazul unei bune comportari in alegerile din mai, cota PSD sa urce in cadrul respectivului grup. Cum socialistii, ca si popularii, au o structura destul de incarcata - si, in plus, detin multe pozitii cheie in conducerea PE - fara indoiala ca in viitor vor fi promovati si social-democratii romani. Actualul lider al delegatiei "nationale" (adica, a PSD), Adrian Severin, pare a avea cele mai bune sanse de a se impune in forurile de conducere ale grupului sau pe o functie parlamentara importanta.  
    In fine, liberalii - grupul "Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa" - au o structura diferita de cea a popularilor si socialistilor. Exista un birou de conducere din care fac parte si sefii delegatiilor partidelor "nationale" afiliate la ALDE. In cazul Romaniei, este vorba despre liberalul Adrian Cioroianu, care apare in organigrama ca "al doilea adjunct" al liderului, si de Silvia Ciornei (Partidul Consevator). Daca PNL va reusi sa-si mentina o reprezentare consistenta si dupa alegerile din 13 mai si - mai ales - dupa cele din 2009, este posibil ca influenta sa in cadrul ALDE - si asa notabila - sa sporeasca.
    Ar fi bine ca, in timp, cit mai multi eurodeputati romani sa ocupe functii importante, sa se afle si sa se exprime acolo unde se vor lua decizii majore pentru alegatorii lor. Si, in plus, din asemenea pozitii ei ar putea sa inceapa un legitim export de sfaturi si bune practici inspre colegii lor ramasi tara - cei pe care imaginea de astazi a Parlamentului roman nu-i lasa indiferenti.    


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    De la Koudela la Schär, via Şovre

    Nicolae GRECU

    De la Koudela la Schär, via Şovre

    Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

    În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

    Iar şi iar despre pocăinţă

    pr. Constantin STURZU

    Iar şi iar despre pocăinţă

    Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

    Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

    Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

    pulspulspuls

    Un deştept Grămadă

    Un deştept Grămadă

    Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

    Caricatura zilei

    Mita-n mască

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.