Iluzia schimbarii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 31.07.2021

Iluzia schimbarii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Exista doua lucruri foarte importante de la care ar putea incepe o analiza sumara a efectelor de schimbare generate de momentul 11 septembrie 2001. Cum intr-un astfel de demers conteaza extrem de mult presupozitiile, iar ceea ce gasesti depinde foarte mult de directia in care privesti, nu ar fi lipsit de temei sa exprim propria presupozitie: verdictele cu privire la revolutie sau la schimbare de fond in politica internationala trebuie sustinute solid. Iar daca unele aspecte importante tind sa revina, foarte repede, la rutina anterioara, teza revolutiei trebuie privita cu serioase rezerve.

    Asadar, cred ca evenimentele de dupa 11 septembrie confirma intuitia continuitatii. S-au schimbat multe, dar regulile de baza ale jocului au ramas aceleasi, chiar daca strategiile jucatorilor se modifica rapid si adesea consistent. In al doilea rind, 11 septembrie pare a fi avut un efect de catalizare sau de accelerare. Lucruri care nu erau, pina la urma, chiar atit de  surprinzatoare se intimpla astazi mai repede si mai spectaculos decit in trecut.

    Sa luam in discutie doar doua chestiuni importante care sugereaza ca lucrurile se aseaza incet in tipare cunoscute. A devenit o obisnuinta sa incepem cu marile puteri si balanta intre ele, precum si cu interactiunile lor tot mai dense in cadrul sistemului international. Inainte de 11 septembrie 2001 s-ar fi putut prezice aparitia unei competitii strategice embrionare, pe fondul erodarii hegemoniei americane si al incercarilor de afirmare ale noilor veniti - sau reveniti - in prim-planul politicii mondiale. Surpriza ar reprezenta-o mai degraba intervalul de cooperare dintre 11 septembrie 2001 si criza irakiana, insa luna de miere intre SUA si concurentii sai strategici nu a durat decit un an. Iar curind am ajuns sa vedem cum Statele Unite si Rusia isi cauta, fiecare, aliati in apropierea granitelor rivalului.  

    In al doilea rind, s-ar putea sustine ca 11 septembrie a indreptat atentia, intr-un mod ce nu admite apel, catre Islam si problemele sale, catre conflictul cultural intre acesta si Occident. Insa, oricit de atragatoare s-ar dovedi aceasta teza, atentatele au reprezentat o escaladare a unui conflict mai vechi, nu o prima lovitura. In plus, la scurt timp dupa ce s-au stins chiotele de bucurie de pe strazile capitalelor islamice, lucrurile au reinceput sa para cunoscute: suniti contra siiti, aspiratiile de suprematie regionala ale Iranului, autoritarismul laic de tip Fatah versus totalitarismul religios de tip Hamas, calculele fara o prea mare legatura cu Profetul pe care si le fac sprijinitorii pakistanezi ai talibanilor. Si, desigur, eternul conflict israelo-arab.

    Ar mai fi multe alte argumente care sa sugereze continuitatea - chiar daca ne vine greu sa legam acest substantiv de zbuciumatii ani 1990. Pe de alta parte, s-ar putea accepta ca viteza de derulare a unor evenimente globale este mult mai mare decit in trecut. Senzatia de schimbare devine astfel mai pronuntata, iar uneori se transforma intr-o iluzie a schimbarii.

    Sa consideram, spre exemplu, reactia destul de solida la criza economica. Traim intr-o epoca a summit-urilor, astfel ca eforturile de cooperare internationala - altfel, demne de lauda daca le comparam cu reactiile din 1997 - ne par mai alerte si mai convingatoare. Poate ca ele s-au dovedit utile, dar - dincolo de evitarea greselilor din vremea Marii Crize - inca nu este clar daca importante au fost in primul rind angajamentele globale sau masurile nationale. Si daca efectul curativ al pachetelor de stimulare a pietelor a putut rivaliza, din punct de vedere al vitezei, cu raspindirea virusului in afara granitelor Occidentului dezvoltat. Ceea ce s-a schimbat este viteza cu care tema a intrat pe agenda politica internationala.

    Tot pe aceasta linie ar putea fi interpretate reactiile prompte ale multor actori internationali la dezastre naturale sau la crize umanitare. E clar ca sensibilitatile sint acum mai mari, iar astfel de teme intra mult mai usor pe agenda internationala. Insa, adesea, procedurile de actiune ramin laborioase, iar opinia publica ramine doar cu senzatia de viteza, in timp ce distanta parcursa, in termeni reali, nu impresioneaza pe nimeni.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Berbecii care plătesc şi decid

    Nicolae GRECU

    Berbecii care plătesc şi decid

    Pentru revigorarea sportului românesc şi a naţionalelor de fotbal , o strategie pe termen lung este posibilă. Pentru cluburi, este o utopie, unde modelul din Pipera face prozeliţi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

    Eugen MUNTEANU

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

    Sunt dator să încep acest penultim episod despre iniţierea mea în umilul meşteşug al pescuitului cu undiţa cu rectificarea unei erori din foiletonul trecut.

    Creştinul şi concediul*

    pr. Constantin STURZU

    Creştinul şi concediul*

    Pe tesaloniceni, Sfântul Apostol Pavel îi atenţiona: "rugaţi-vă neîncetat" (I Tesaloniceni 5, 17). Iar ucenicul său iubit, Timotei, primea, ca episcop, îndemnul: "stăruieşte cu timp şi fără de timp" (II Timotei 4, 2). Nu putem, aşadar, pune nici măcar o secundă între paranteze rugăciunea sau să ne autosuspendăm din statutul de creştin (sau, mai ales, de preot). A ne lua concediu nu înseamnă a nu ne mai face pravila, a dezlega postul, a sta cu burta la soare în timpul Liturghiei duminicale etc. Avem, însă, două repere în Sfintele Scripturi şi în Sfânta Tradiţie care ne lămuresc cam în ce fel se poate vorbi, totuşi, despre vacanţă în termeni creştini.

    Dezvoltare şi dezvoltatori

    pr. Constantin STURZU

    Dezvoltare şi dezvoltatori

    pulspulspuls

    Domn premare a plecat în concediu în străinătăţuri fără să spună lumii

    PULS

    Domn premare a plecat în concediu în străinătăţuri fără să spună lumii

    Ieri dimineaţă, când se îngâna ziua cu noaptea, ghici cine se îndrepta spre aeroport, stimaţi telespectatori? Da, aţi ghicit, era dom’ premare în persoană. Nu, nu, nu era în drum spre vreo Brazilie, vreun Madagascar sau alt stat cu care nu avem acord de extrădare, nu, nu… Omul cică s-a îmbarcat efectiv ca tot omul, într-o cursă de Antalya, unde a plecat cu famiglia pentru relaxare timp de zece zile, din ce am înţeles. După cum ştiţi, chiar cu o zi înainte de plecare în zona Antalyei au izbucnit masive incendii de vegetaţie şi păduri din cauza caniculei ucigătoare, şi zic unii că premarele a stat niţel la îndoială din cauza asta, a urmărit cu mare atenţie ştirile tematice, apoi a decis că musai să plece, ca să nu piadă banii pe bilete. 

    Caricatura zilei

    Bumerang

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.