anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Iluzii aproape pierdute in politica externa romaneasca

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Daca la inceputul lui 2005 politica externa romaneasca parea sa traverseze o perioada de mari transformari, acum lucrurile par a se fi stabilizat. Europa Occidentala si Statele Unite ramin reperele esentiale, in jurul carora se construieste intreg demersul diplomatic romanesc. Ceea ce sustinem sau promovam intr-o capitala sau alta, intr-o organizatie internationala sau alta, trebuie sa corespunda liniilor mari ale jocului. Nimeni nu ne impiedica sa avem initiative, dar stilul de promovare si intensitatea mesajelor s-au moderat in timp, fara ca temele respective sa-si piarda neaparat din importanta. Spre exemplu, auzim mult mai putin despre Republica Moldova, Ucraina sau regiunea Marii Negre. Nu mai sintem martorii acelui "activism" diplomatic din primavara si vara lui 2005. Aceste obiective ambitioase au ramas printre prioritatile de politica externa ale anului trecut, dar nu au fost singurele. Se poate incerca o trecere in revista a citorva dintre ele, cu observatia ca teme precum SUA si Europa Occidentala vor face obiectul altor discutii, in viitor. In relatia cu Republica Moldova, e nevoie de doi pentru un tango. Si, deocamdata, in ciuda unor relatii bilaterale in ascensiune, administratia Voronin nu pare a se fi hotarit nici asupra partenerului, nici asupra dansului. Includerea Republicii Moldova in sistemul politicii de vecinatate a Uniunii Europene a fost un succes pentru Romania, dar nu este cazul, deocamdata, sa presam in favoarea statutului de tara-candidata. Si nu e vorba aici de timiditate, ci de nevoia ca liderii de la Chisinau sa inteleaga ca integrarea europeana nu este o recompensa pentru buna purtare, o forma de echilibrare geopolitica sau un tratament pentru probleme de identitate. Cu Ucraina am convenit ca nu sintem de acord, in chestiunile spinoase, insa contactele bilaterale par a fi redus presiunea exercitata de autoritati asupra minoritatii romanesti. Oricum, la Kiev se merge dintr- o criza politica intr-alta, iar libertatea de miscare a presedintelui Iuscenko este mica. Nu mai putem vorbi de nici o "axa" Bucuresti-Kiev, si nici nu avem motive sa o regretam. Si in acest caz, dupa efuziunile de la inceputul lui 2005, ultimele luni au marcat o intoarcere catre pragmatism. Ideal ar fi ca diplomatia romaneasca sa-i convinga pe prietenii nostri ucraineni ca drumul catre Occident trece nu doar prin Varsovia, ci si prin Bucuresti. Nimic bun pe frontul rusesc. Intilnirea la virf Basescu-Putin nu avea cum sa dezghete un dialog si asa lipsit de consistenta, iar decizia privind bazele militare americane aproape ca ne pune in situatia de a lua totul de la inceput. Insa, daca vom avea o diplomatie coerenta si vom lasa in urma frustrarile, raporturile bilaterale se pot imbunatati. In timp, Kremlinul va intelege ca preocuparea Romaniei pentru zona Marii Negre este nu doar o consecinta a optiunii noastre pro-americane, ci si o forma de a ne afirma importanta si prestigiul in Europa. Iar daca micile "razboaie reci" regionale o mentin in forma, cel mai bine ar fi sa discute direct cu Washingtonul. Pe directia Extremului Orient, anul 2005 a fost marcat de vizitele presedintelui Basescu in Japonia si Coreea de Sud, iar anul acesta sint programate vizite in China si India. Politic, relatiile sint amicale, insa dialogul nostru cu aceste state avea loc mai mult in cadrul organizatiilor internationale, in primul rind ONU. Globalizarea si mai ales competitia pentru piete si investitii a modificat acest peisaj. Spre exemplu, vizita prezidentiala in China ar trebui sa duca la o mai buna pozitionare a Romaniei pe harta investitiilor chineze in strainatate, al caror volum creste rapid de la an la an. Episodul jurnalistilor luati ostatici la Bagdad a readus in atentia opiniei publice romanesti importanta unor contacte politice serioase cu lumea araba si islamica. Se stie ca, in ultimii ani, semnalele transmise investitorilor din aceste regiuni au fost mai degraba nefavorabile, pe fondul dezvoltarii componentei economice a luptei impotriva terorismului international. Insa, mai ales in conditiile participarii la coalitia antiterorista condusa de Washington, Romania a dorit sa fie prezenta, politic, in spatiul arab si in cel islamic. Iar relatiile economice vor putea fi incurajate, in viitor, printr-o actiune diplomatica discreta si lipsita de ostentatie. Poate ca ne-am dori o prezenta mai extinsa si mai activa a Romaniei in lume, insa trebuie sa fim realisti. Politica externa nu poate fi despartita de cea interna, iar progresele din ultimii ani se datoreaza, in buna parte, faptului ca societatea romaneasca si-a gasit un anume echilibru. Important nu este ca liderii sau diplomatii nostri sa faca act de prezenta pe intreg globul sau sa se implice in toate problemele lumii contemporane - ar insemna sa facem risipa de resurse. Prin politica sa externa, Romania trebuie sa transmita un mesaj coerent despre valorile in care crede si despre interesele pe care le urmareste, in beneficiul cetatenilor sai. Evolutiile din ultimul an, daca facem abstractie de anumite stridente, par incurajatoare.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.