Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

In veci si pretutindeni Cuba

Capete de rind

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    O carte savuroasa, Cu sau fara bani, intotdeauna Cuba (am prescurtat un pic titlul) - o combinatie intre Ocolul pamintului in 80 de zile, Jurnalul calatoriilor capitanului Cook si Peripetiile bravului soldat Sveik - publica poetul Adi Cristi la Ed. TipoMoldova din Iasi. Eroii insolitelor pagini care viziteaza insula in forma de crocodil, Cuba, ce pluteste pe Marea Caraibelor, cu "coada indreptata amenintator" spre SUA, si botul deschis spre strimtoarea Gibraltar, sint poetii Valeriu Stancu, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Moldova, Cassian Maria Spirdon, vicepresedintele aceleiasi asociatii, Constantin Simirad, fost ambasador al Romaniei la Havana si viitor presedinte al filialei, si Adi Cristi, directorul ziarului 24:Ore. Dupa o calatorie epuizanta, in care timpul este dat inapoi, mai intii ca diferenta de fus orar (7 h), apoi ca diferenta de regim (16 ani), cei trei poeti pun in sfirsit piciorul in tara aflata sub stapinirea lui Fidel... Dupa 50 de ani de comunism, in ciuda retoricii din ce in ce mai infocate, cea mai mare insula a Caraibelor arata ca o ruina. Domnesc "nepasarea si lehamitea." Ochiul avid al reporterului inregistreaza orice amanunt. "Totul in jurul nostru se afla sub spectrul iminentei prabusiri", casele coloniale cad intr-o rina, muncitorii dormiteaza pe schele, fiind gata-gata sa alunece in gol, aerul e imbicsit de mirosuri, portierele automobilelor atirna intr-o balama, rotile bicicletelor scirtiie, potcoavele asinilor se desprind de pe copite, sinele tramvaielor si traversele de cale ferata plutesc odulindu-se in aer; totul e gata sa se prabuseasca, sa explodeze, dar in ultima clipa se gaseste, spune reporterul, o solutie salvatoare, un hamac, o proptea, un discurs al lui Castro, o impuscatura, un biziit de tintar, sau un dans dezlantuit pe caldarimul incins de soarele torid al tropicului. Linistea e insa doar aparenta. Chiar daca caldura molesitoare indeamna populatia la siesta, ochii si urechile, ca si celelalte simturi, stau la pinda. Psihologia cubanezului a imprumutat cite ceva din viclenia animalelor ce traiesc in jungla. "Viata in cea mai mare insula din Marea Caraibelor - scrie exploratorul - a devenit o continua lupta pentru supravietuire. Totul este o pinda. O permanenta incercare de-a cistiga un peso convertibil din orice." Cuba este o tara a contrastelor. Un oximoron. O onomatopee. Frumusetea "rapitoare a naturii" se combina cu saracia lucie. Duhoarea pestilentiala a strazilor isi gaseste contrapunctul in parfumul pe care-l emana fructele de mango, papaia, avogado, ananas, nucile de cocos, cu mirosul de cacao si cafea, care se strecoara asemenea unor panglici colorate peste harmaluaia strazilor si a pietelor dogoritoare. Regnul vegetal si regnul animal par a face parte din doua lumi diferite. In ciuda vegetatiei luxuriante, "vacile sint plate", iar pisicile si ciinii au grosimea "unor foite de tutun". In Cuba sudoarea de pe frunte ia dimnesiunea unui pumn de boxer, iar cea de la subtiori curge ca un sirag de perle. Nu e de mirare deci ca fiecare iesire in strada devine echivalentul unei bai de aburi. Ventilatia e naturala. Miscarea frunzelor unui palmier tine loc de ventilator sau evantai, iar ferestrele si usile deschise inlocuiesc aparatele de aer conditionat. "Mi-au ramas intiparite pe retina - marturiseste conchistadorul de la 24:Ore - tablouri de genul: casa frumoasa, coloniala, de dimensiunea unei vile impozante, aflata intr-o stare de iminenta prabusire, cu pragurile usilor sprijinite de niste proptele de lemn, cu ferestrele marcate de X-uri de hirtie, in semn de vizibilitate, iar in mijlocul acestei stampe, leganindu-se impasibil cubanezul, cu nelipsitul sau trabuc, umed si pufaitor..." Miscarea trabucului este urmata de balansul lent al unei sticle de rom. Oricit de mult ar bea, cubanezii nu-si ies din titini. Stind intinsi in hamac, ei contempla apusurile de soare. Sau participa la dansurile care se dezlantuiesc o data cu caderea noptii pe strazi. In amurg, plaja se transforma intr-o scena de teatru in aer liber, unde au loc miscari de umbre si lumini atitatoare.
    Stiam cite ceva despre mirajul Cubei de la Paul Balahur si Constantin Coroiu, care au vizitat-o inainte de caderea Cortinei de Fier. Aflasem, de pilda, ca multe din case nu au ferestre, fiind construite dintr-o odaie si-o usa. Stiam, de asemenea, ca din cauza caldurii, in timpul zilei, cubanezii dormiteaza. Aflasem cite ceva despre dansuri si amorul in aer liber. Cartea lui Adi Cristi vine sa completeze cu dusuri reci si calde aceste "amitiri". Citind-o, simti virtejul de tristete din privirea oamenilor, dar si zbuciumul imbratisarilor, ce alterneaza cu fluxul si refluxul oceanului. Cubanezul nu are inhibitii nici cind se afla intr-un cadrul intim, nici cind iese in natura. Atunci cind intunericul coboara peste Havana, in apropierea marii, orasul se dezlantuie frenetic. Valurile care se rostogolesc spre tarm intilnesc in calea lor alte valuri, de trupuri inlantuite, ce se ridica si coboara, in ritm halucinant. Se aud strigate si soapte inabusite. Increngaturile de trupuri se rup si se refac la loc. Se dezlantuie pe orizontala, dar si pe verticala, luind forma unor piramide brazdate de basoreliefuri si picturi rupestre, apoi se prabusesc in nisip, intinzindu-se asemenea unor sepii sau meduze... "In acest spatiu - exclama autorul - am intilnit expresia cea mai pura a libertatii."  Ajuns pe tarmul oceanului, cubanezul uita si de saracie, si de mizeria zilnica si de teroarea instalata de regimul lui Castro. In Cuba, soarele rasare si apune in acelasi loc. Spectacolul e grandios. Aerul devine rubiniu, ca romul turnat intr-un cristal. Cerul si valurile par date cu ruj. In contact cu acest mirific peisaj, trupurile se transforma intr-un ocean de forme palpitinde... "Cubanezele - spune poetul - au un fel aparte de-a vibra." Ele stiu ca frumusetea lor e trecatoare. De aceea danseaza din toata fiinta lor, fara sa aiba nevoie de acompaniament. Dupa 25 de ani, formele dospesc, si trupurile capata ceva din grandoarea frescelor lui Diego Rivera sau Siqueiros. Dar pasiunea nu dispare. De aceea, pe plaja intilnesti adolescenti inlantuiti intr-o imbratisare surda, dar si batrini ajunsi la o virsta respectabila... Proeminentele puternice, pilozitatea pronuntata a femeilor, pintecul si sinii explozivi, coapsele puternice, buzele carnoase, provocatoare, si mai ales ochii mari, negri, migdalati te ispitesc in permanenta la pacat.
    Ochiul sagace al reporterului este dublat de cel al fotoreporterului. Ce nu poate surprinde primul prin intermediul cuvintului, surprinde al doilea cu obiectivul... Astfel ca, rasfoind cartea, incepi sa uiti de observatiile taioase cu privire la Hemingway si Evtusenko sau de ospitalitatea deja proverbiala a lui Constantin Simirad; fara sa vrei, privirea iti picura de pe cravata ambasadorului pe zimbetul conchistadorului, poposind vreme de-o clipa pe mustata "frumoasei cubaneze cu par intre sini", dupa care se duce mai la vale, intepenind in fata celor trei perechi de talpi (Cassian, Adi si Valeriu, domnul Simirad lipseste din piesaj) ce au avut fericirea si curajul de-a strabate zeci de mii de kilometri din Romania pina-n Cuba si inapoi. Surprinsi in ipostaze insolite, cei trei cavaleri ai conchistei iesene si gazda lor de la Havana brusc ne devin cu adevarat simpatici si aproape umani.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri