anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Inteleptul rasplatit

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Comitetul norvegian a decis: Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2008 va merge catre un nordic, fostul presedinte finlandez Martti Ahtisaari. Desi nu era cotat printre favoriti, dl. Ahtisaari a convins juriul de la Oslo. Alternanta, altfel binevenita, intre luptatorii pentru cauze umanitare si diplomatii sau oamenii de stat "conventionali" a dat cistig de cauza, anul acesta, celei de-a doua categorii.

    Intr-adevar, Martti Ahtisaari este un mediator "conventional", in sensul cel mai bun al termenului. Mandatul de presedinte al Finlandei (1994-2000) i-a intarit prestanta internationala, insa premiul vizeaza in primul rind activitatile de mediere sau monitorizare in Namibia, Austria, Irlanda de Nord sau Indonezia. Medierea in criza kosovara i-a fost atribuita in baza principiului potrivit caruia, daca nici el nu va putea aduce partile la un numitor comun, atunci nimeni n-o va putea face.

    Totusi, trebuie mentionat si rolul sau special in politica interna finlandeza. Dl. Ahtisaari nu a fost angrenat in scandalurile de dupa incheierea Razboiului Rece, cind s-a evidentiat amploarea infiltrarilor sovietice, si a reprezentat o varianta foarte buna pentru Presedintia tarii, dupa redobindirea deplinei suveranitati (de-"finlandizarea" Finlandei). A urmat marea provocare a integrarii europene, cu avantajele si costurile ei. La scurt timp dupa alegerea in functia suprema, Martti Ahtisaari si-a folosit influenta politica in favoarea unui vot pozitiv in referendumul de aderare, din octombrie 1994. A pledat, ulterior, pentru asumarea de catre Finlanda a unor pozitii mai euro-optimiste decit cele ale Suediei sau Danemarcei, inclusiv prin participarea la uniunea monetara. Nu a fost un presedinte pasiv nici in planul politicii interne: s-a implicat destul de mult in chestiunile sociale, o atitudine justificata pentru un presedinte social-democrat.

    Pe de alta parte, prestigiul intern al dlui Ahtisaari a venit in primul rind pe fondul unei activitati diplomatice notabile. Intre 1977-1981 a indeplinit functia de Comisar ONU pentru Namibia, fara a reusi progrese notabile in discutiile pe tema independentei, mai ales din cauza ostilitatii cu care a fost intimpinat de regimul de apartheid din Republica Sud-Africana (tara care administra Namibia, numita pe atunci Africa de Sud-Vest). Insa revenirea sa in regiune, in 1989, ca Reprezentant Special al Secretarului General ONU, a contribuit la o tranzitie pasnica spre independenta Namibiei, proces facilitat de incheierea Razboiului Rece si de redefinirea mizelor din sudul Africii.

    De la incheierea mandatului prezidential si pina la episodul Kosovo, dl. Ahtisaari s-a implicat in trei dosare importante. Cel austriac a avut un caracter inedit, fiind pentru prima (si, pina acum, singura) data cind Uniunea Europeana decide sa investigheze riscul deteriorarii democratiei si drepturilor omului intr-un stat membru. "Troica inteleptilor" nu a gasit elemente concrete alarmante, verdict confirmat ulterior de fapte. Prezenta lui Ahtisaari a fost linistitoare si datorita apartenentei sale politice la social-democratie, socialistii europeni fiind cei mai ingrijorati de coalitia intre crestin-democrati si extrema dreapta austriaca, condusa de Jörg Haider.

    Tot in anul 2000, omul de stat finlandez a fost investit de guvernul britanic cu misiunea de a conduce comisia de monitorizare a "dezactivarii" armamentului aflat in posesia Armatei Republicane Irlandeze, o problema ce devenise un blocaj serios in procesul de normalizare a situatiei din Irlanda de Nord. Din nou, credibilitatea personala a lui Ahtisaari a contribuit la solutionarea acestei probleme, iar evolutiile din regiune au continuat sa fie pozitive. La fel de benefica a fost actiunea sa in Indonezia, unde guvernul si rebelii din provincia Aceh au convenit, in 2005, asupra unui acord de pace. Autoritatile de la Jakarta au acceptat o autonomie sporita si o distributie mai echitabila a veniturilor obtinute din resursele naturale ale provinciei, in schimbul abandonarii de catre rebeli a revendicarilor secesioniste.

    Nu voi insista aici asupra episodului Kosovo, care l-a confruntat pe dl. Ahtisaari cu numeroase critici, mai ales din partea Serbiei si a sprijinitorilor sai. Principiul "independentei monitorizate", discutabil din perspectiva dreptului international, i-a parut lui Ahtisaari unica solutie posibila. Nu avea cum sa obtina avizul Belgradului, insa mediatorul finlandez intuise faptul ca marile puteri occidentale erau oricum hotarite sa recunoasca, mai devreme sau mai tirziu, chiar si o independenta proclamata unilateral. Din multe puncte de vedere, misiunea sa a fost nu una de mediere, ci una de convingere a guvernului iugoslav.

    Nereusita din acest dosar nu putea umbri, insa, meritele evidente ale fostului presedinte finlandez. Recompensarea sa cu Premiul Nobel pentru Pace este o confirmare a faptului ca "scoala nordica" de diplomati si mediatori internationali ne-a furnizat un nou model, pe care pot alege sa-l urmeze si oameni politici si diplomati din Estul postcomunist.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.