joi, 28.03.2024
Este aproape cert ca summit-ul NATO de saptamina viitoare nu se va transforma intr-un nou avans relativ al Aliantei in "strainatatea apropiata" a Rusiei. Chiar daca nu se punea problema emiterii unor invitatii formale de aderare pentru Georgia sau Ucraina, acum se poate anticipa ca aceste doua tari nu vor beneficia nici macar de Membership Action Plan (MAP). Germania s-a pronuntat de o maniera neobisnuit de transanta impotriva "intredeschiderii" oficiale a portilor NATO pentru cele doua republici postsovietice, iar Franta si alti parteneri europeni o sustin. Asa cum era de asteptat, declaratia cancelarului Angela Merkel a dus la reluarea speculatiilor, mai vechi si mai noi, privind efectele politice ale dependentei Berlinului de energia rusa - iar argumentele pot fi repetate pentru Paris si celelalte capitale conciliante.
In consecinta, chiar daca se speculeaza pe tema dorintei SUA de a oferi un semnal mai pozitiv guvernelor de la Kiev si Tbilisi, ele vor mai avea de asteptat. Speculatiile se datoreaza si discretiei cu care se poarta aceste discutii intre partenerii din Alianta, dar si faptului ca SUA are in vedere mize mult mai mari in raporturile cu conducerea rusa. Trebuie atenuata opozitia Moscovei fata de viitorul scut antiracheta din Polonia si Cehia, trebuie facute demersuri pe linga viitorul presedinte Medvedev in perspectiva unei reveniri a Rusiei in cadrul tratatului privind Fortele Conventionale in Europa (e greu de crezut ca Putin ar semna o astfel de revenire). In fine, trebuie gasit un minim consens intre cele doua puteri pentru a se evita destabilizarea suplimentara a Balcanilor, dupa independenta kosovara - chiar daca in plan politic ele vor ramine pe pozitii opuse.
In aceste conditii, chiar fara a mai specula pe tema rapiditatii cu care presedintele Bush a acceptat invitatia de a se intilni separat, dupa summit, cu omologul sau rus, se pare ca intre cele doua tari nu va interveni o controversa majora referitoare la Georgia si Ucraina. Chiar daca motivele americanilor difera de cele franco-germane, evidentiate mai sus, concluzia este una similara. Evident, surprizele nu pot fi niciodata excluse in relatiile internationale, insa este greu de crezut ca se va ajunge la MAP. Ne putem astepta, mai degraba, la o reafirmare clara si transanta a politicii portilor deschise, a faptului ca nimeni din exterior nu are drept de veto asupra extinderii NATO, precum si la incurajarea progreselor democratice de la Kiev si Tbilisi. Chiar daca o astfel de atitudine poate fi suspectata de cinism, trebuie sa acceptam ca extinderea nu este decit una dintre mizele actiunii mondiale a Aliantei, iar ea nu poate deveni un scop in sine. Daca extinderea catre Balcani pare oportuna astazi, la fel se poate intimpla, peste sase sau zece ani, si cu eventuala acceptare a Georgiei sau Ucrainei.
Cele doua tari trebuie sa parcurga, singure, drumul dificil al consolidarii etatice, iar in cazul Georgiei aceasta provocare este mult mai dificila, date fiind miscarile secesioniste sustinute de Moscova. Nu trebuie exclusa ipoteza ca, in viitor, Alianta sa-si extinda umbrela de securitate catre Georgia, chiar in lipsa unei rezolvari prealabile a crizelor sud-osetina si abhaza. Este important ca Rusiei sa i se atraga atentia ca orice incercare de a specula precedentul kosovar pentru a afecta integritatea Georgiei va provoca o riposta politica pe masura din partea Statelor Unite, care poate lua forma incorporarii acestei tari in NATO.
In cazul Ucrainei, situatia este complicata si mai mult de absenta unui consens popular in favoarea aderarii la NATO. Este greu de crezut ca el se va putea constitui curind, mai ales in conditiile dependentei economice accentuate fata de Rusia. Diviziunile etnice, religioase si ideologice vor contribui si pe viitor la aceasta stare de lucruri. Iar aplicarea ideii vehiculate in trecut de presedintele Iuscenko, privind un referendum pe tema aderarii, nu ar face decit sa agraveze tensiunile. Un stat este invitat sa adere la Alianta doar daca in rindul populatiei si al clasei politice exista un consens evident si - pe cit posibil - durabil.
Probabil ca georgienii si foarte multi dintre ucraineni vor fi dezamagiti de raspunsul Aliantei la summitul de la Bucuresti. Dar aceasta proba de rabdare si consecventa s-ar putea dovedi foarte utila, pe termen mediu. Daca vor rezista tentatiilor si presiunilor ruse, daca vor refuza optiunea ridicola in favoarea "neutralitatii" pe care a adoptat-o conducerea de la Chisinau, liderii celor doua tari ar putea observa, in viitor, ca pozitia lor in raporturile cu Moscova se poate imbunatati sensibil. Nu exista niciun fel de garantii, dar exista o sansa, pe care guvernele de la Tbilisi si Kiev ar putea sa o valorifice. Pozitia geopolitica dezavantajeaza, dar nu condamna automat la esec un astfel de proiect.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |