Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

La Apoldu de Sus

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    De nascut s-a nascut la Stuttgart, de trait traieste la Ludwigsburg si la... Apoldu de Sus. Prima oara a fost in Romania in 1990, cu un "clasic" transport de ajutoare. Iar de atunci, neamtul-neamt Joachim Nagel, profesor de educatie artistica, a tot venit in Romania, iar la inceputul acestui secol 21 a cumparat chiar o casa cu o curte mare si cu sura la Apoldu de Sus. A renovat casa, aducind-o la standardele actuale, a renovat casuta lipita de casa vecina (unde pe vremuri va fi fost bucataria de vara - sau vor fi stat batrinii), transformind-o intr-un spatiu de expozitie, a renovat sura, facind din ea o "sala" unde pot avea loc vernisaje, lecturi, concerte. Acestui ansamblu i-a spus "Atelier 202" (202 fiind numarul de casa), iar anul acesta, sezonul cultural s-a deschis in a treia zi de Pasti.
    A fost pentru prima data ca m-am intors "oficial" in satul in care m-am nascut - ca unul dintre invitati. Am ajuns pe la opt si jumatate dimineata la Apoldu de Sus, dupa o noapte petrecuta pe acceleratul Iasi - Timisoara si dupa ce-am schimbat trenul la Vintul de Jos, de unde am luat personalul Tirgu-Mures - Sibiu. Dl Nagel m-a asteptat la gara cu masina-i de Romania (o Dacia Solenza) - de la gara sint aproape doi kilometri pina-n sat. M-a dus la "Atelier 202", pe Neugasse (Strada Noua). Am luat impreuna micul dejun, am baut o cafea. Apoi mi-a spus ca trebuie sa traga o fuga pina la Crama, sa aduca vin pentru diseara.
    "Merg si eu", i-am zis. Cu tata fusesem de citeva ori la Crama - eram curios cum mai arata. Ei bine, arata destul de jalnic. Am inteles ca a fost cumparata, dar se pare ca afacerile nu merg tocmai bine. Kellermeister-ul a aparut intr-un tirziu - dupa ce a scos caprele la pascut. Am intrat in pivnita. Butoaie mari din lemn de stejar, supraetajate. Unele pline, altele goale. Se vinde vin varsat. La comanda, se mai si imbuteliaza. Vin la sticla pe stoc n-avea (noroc de dl Nagel, care a facut cadou fiecarui din cei trei scriitori invitati cite o sticla de Traminer sec de Apoldu de Sus, din stocul propriu).
    Ajuns inapoi in sat, am rugat-o pe gazda mea sa ma lase la intrare - vroiam sa dau o tura prin sat, sa vad ce mai e, ce nu mai e, sa fac poze. N-am intilnit pe nimeni pe care sa-l (re)cunosc - sau care sa ma (re)cunoasca. Fostul magazin si bufetul - spatii-n asteptarea vreunui intreprinzator. Fosta cofetarie (da, pe vremea mea satul avea si cofetarie!) nu mai exista nici ea. Castanul falnic din fata scolii a fost taiat. Am coborit pe Strada de Mijloc, am luat-o spre piriu, pe dupa gradini - si-am ajuns la marea moara, locul unde mi-am petrecut primii 14 ani de viata. A fost privatizata. Motorul Diesel inlocuit cu unul electric (asta am aflat-o de la cel care locuieste in ultima casa de pe Strada Morii). Dintr-o (fosta) magazie se auzea grohait de porci. Nucul mare din curte nu mai era nici el - dar asta o stiam deja, pentru ca am mai fost o data la moara, prin anii nouazeci, cind niste fosti vecini mai traiau pe Strada Morii (inainte sa emigreze si ei in Germania). Am pozat moara din mai multe unghiuri, apoi am urcat pe Strada Morii spre soseaua ultracirculata - cit nu exista autostrada, tot traficul dinspre Valea Prahovei si Valea Oltului spre Arad-Nadlac trece prin sat. Am luat-o de-a lungul soselei pina la fostul cinema - unde rulau pe vremuri doua filme pe saptamina, unul de luni pina miercuri (cu doua spectacole pe zi!), al doilea de joi pina duminica (evident ca in weekend erau mai multe spectacole)... In cele din urma, m-am intors la "Atelier 202".
    Pe la 16.30, au ajuns primii oaspeti - corul "Silberfäden" (Fire de argint) din Sibiu si preotul-scriitor Walther Gottfried Seidner din Stolzenburg/Slimnic. A inceput sa vina si publicul - sateni (operatorul cinemaului, dl Kirr, care m-a asigurat ulterior ca exact asa a fost, cum am scris in "Cartea roz a comunismului" si apoi in "Jahrbuch der ADZ", adica in almanahul pe 2007 al ziarului "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien": cu mersul de la gradinita la desene animate in fiecare miercuri la ora 11.00, cu cei cinci spectatori cit trebuiau ca sa se arate filmul, plus ca am aflat la rindu-mi ca exista un consatean care la o adica platea cinci bilete atunci cind tinea neaparat sa vada intr-o zi anume filmul!...), sibieni (fosta mea colega de scoala din clasa paralela, fiica preotului din acea vreme, emigrata in Germania, dar intoarsa cu sotul si copiii la Sibiu), berlinezi chiar! Apropo: sasul berlinez Dirk Beckesch a fost in duminica de Pasti la Sibiu si-a dat mina cu... Traian Basescu! I s-a parut cool presedintele nostru. Mai putin cool i s-a parut amicului sau berlinez nesas faptul ca intr-un moment de neatentie i-a disparut aparatul foto...
    A cintat, deci, corul; a citit dl Seidner - o proza despre "omenia romaneasca", cu un pluton de vinatori de munte care a prins un soldat german si l-a ascuns de rusi, facindu-l... "vinator de munte roman ranit" bandajindu-i gura, facindu-l scapat; a citit preotul din sat, Wilhelm Meitert - poeme si proza scurta in saseste; am citit si eu din elegiile mele amnasene (Amnasul se afla peste deal, la cinci km).
    Dupa: vin si voie buna. Discutii cu unul, cu altul. Maultaschen (pungute pentru gura) pentru invitati de la dl Nagel: o specialitate suaba, württembergheza, inventata, zice legenda, de niste calugari de la manastirea Maulbronn, dupa ce primisera in postul Pastelui un iepure cadou. Au stat oamenii si s-au tot gindit pe unde sa scoata camasa cu iepurele cadou, iar pina la urma le-a venit ideea sa toace carnea, s-o faca umplutura, s-o amestece cu multe verdeturi si sa o ascunda in niste pungute ("Taschen") din aluat de taitei, ca sa nu vada Domnul carnea...
    S-a baut vin de la Crama din Apoldu de Sus, s-a baut vin din pivnita preotului Meitert, berlinezul sas Dirk Beckesch a adus laptopul ca sa ne surprinda cu a sa colectie de muzica romaneasca, saseasca: hitul absolut a fost o piesa de rap sasesc (premiera mondiala!) trasnet de faina, interpretata meserie de unul care-si zice Jürgen aus Siebenbürgen (Jürgen din Transilvania)!
    Scriam in articolul precedent ca la Apoldu de Sus mai traiesc peste 200 de etnici germani. Ei bine, am fost mult prea patriot local de la distanta, pentru ca - din pacate, as spune - in satul copilariei mele nu mai traiesc decit circa 60 de landleri si sasi. Care, evident, n-au fost toti la spectacolul din 10 aprilie, dar numarul spectatorilor a trecut binisor de 60 datorita oaspetilor veniti din alte parti. In cartea de oaspeti de la "Atelier 202" am scris a doua zi, inainte ca dl Nagel sa ma duca la Amnas: Omul sfinteste locul.

    P.S. De un singur lucru imi pare rau, in privinta acestui articol: de faptul ca nu-l pot ilustra nici macar cu o poza facuta la Apoldu de Sus acum, in acest an 2007 al revederii satului in care m-am nascut - uitasem cablul de descarcare la Iasi. Ca atare, imi permit sa dau o poza din arhiva familiei (de la sfirsitul anilor 1960, cred), cu tatal meu si colegul sau morar Hans Liebhardt, de care tocmai am aflat ca a decedat cu citeva saptamini in urma. Fie-i usoara tarina Germaniei!


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri