Liliana Basarab si baletul conceptelor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Liliana Basarab si baletul conceptelor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Intr-un articol anterior, glosam despre adevar ca alternativa la duplicitatea cotidiana si la fariseismul generalizat, intrebindu-ma daca arta in genere il poate reprezenta. Zabovisem asupra citorva „portrete" clasice ale acestuia; in majoritatea cazurilor, artistii etalasera nurii anatomici ai corpului feminin, lipsit de valuri protectoare sau de secrete ascunse. Cum stau oare lucrurile in filosofia si arta contemporane? Exista afinitati sau complicitati demne de evocat?

    Incepind cu Nietzsche, filosofii s-au aratat optimisti in privinta deschiderii spre arta, indicind-o drept terenul favorit al popasurilor speculative. Heidegger descrie arta ca fiind „punerea in opera a adevarului". Arta „instaleaza" adevarul in lume, iar artistii sint „instalatori" de semne vizibile, oferindu-le publicului spre lectura si interpretare. Jacques Derrida scrie, la rindul sau, un tom despre La vérité en peinture. El identifica patru ipostaze ale adevarului in pictura: ca „prezentare" (adevarul adevarat, sustras oricarei reprezentari), „reprezentare" (adevarul portretizat alegoric), „dezvaluire" (cu privire la sensul propriu al prezentarii sau reprezentarii) si „adecvare" (vizind subiectul picturii sau fidelitatea artei picturale).

    O reactie de sens contrar vine dinspre arta. In anii '60, Joseph Kosuth semnaleaza artistilor posibilitatea deschiderii spre idee, definitie, concept, adica spre filosofie. Relatia acesteia din urma cu arta este oarecum tautologica; arta este chiar definitia artei. Una din lucrarile lui Kosuth (One And Three Chairs) infatiseaza un scaun, fotografia acestuia si, alaturat, textul definitiei scaunului. Desi recunoastem diferenta de „materialitate" intre scaunul real, fotografie si text, ansamblul este subsumat conceptului tematizat de artist, adica raportul dintre obiect si reduplicarile lui. De aici si sugestia ca arta trebuie centrata mai curind pe axul conceptului decit pe cel al emotiei vagi si nelamurite. La extrema, se vorbeste despre „aservirea filosofica a artei" (Arthur Danto), optiune tot mai evidenta in contextul artistic contemporan.

    Cum arata adevarul in ochii artistului de azi? V-as propune spre ilustrare un proiect al Lilianei Basarab, intitulat Truth/s (Adevar/Adevaruri). Pentru amatorii de referinte biografice, sa spun despre tinara artista ca a expus, intre altele, la Wiener Secesion (Viena), Le Pavillon - Palais de Tokyo, Centre „G. Pompidou" (Paris), Galerie Antje Wachs (Berlin), Kunsthalle Mainz (Mainz), FRAC - Champagne-Ardenne (Reims). Anul trecut a participat la programul de rezidenta CEC ArtsLink organizat de Dayton Visual Art Center si Ohio Art Council din SUA. In cazul Lilianei Basarab, este confirmat paradoxul „artistului global", rasfatat adesea cu recunoasterea internationala, nu insa si locala. Sfera sa de interes vizeaza reciclarea simbolurilor, transpunerea vizuala a unor concepte si studierea mecanismelor de convertire a limbajelor abstracte in formule plasticizante.

    Liliana Basarab este adepta proiectelor colaborative (participative), la care solicita implicarea altor artisti si chiar a publicului. Intr-un demers anterior („Monument For Concepts") erau testate ocurentele unor notiuni precum cele de Neutralitate, Obiectivitate, Stabilitate. Initiat in Iasi, proiectul Truth/s (Adevar/Adevaruri) a continuat la Chisinau, apoi in Polonia, finalizindu-se in SUA. El consta intr-un video de trei minute realizat in etape succesive, pe tiparul unei work in progress. Ideea fusese inspirata din jocul de Mima, in care participantii trebuie sa mimeze un cuvint sau o expresie gesticulind, publicul fiind solicitat sa ghiceasca despre ce este vorba. In contextul de fata, trei balerine au fost invitate sa „interpreteze" prin dans si miscari sugestive conceptul de adevar. Imaginile filmate au fost postate on-line, pentru a fi votat „cel mai bine reprezentat adevar". Interpretarea cistigatoare a facut obiectul altor doua interpretari, ultima finalizata prin chiar filmul realizat de artista.

    Poate arta reprezenta adevarul? „Arta poate reprezenta Adevarul, scrie Liliana Basarab, dar va fi doar o reprezentare (simbolica), o imagine, o proiectie a Adevarului sau a oricarui alt concept, deoarece arta poate fi numai subiectiva, iar Adevarul ar trebui sa fie obiectiv. Asa se intimpla in cazul unei persoane care face un film - documentar sau fictiv; cine controleaza camera controleaza reprezentarea construita. La fel si artistul aflat in posesia mijloacelor de ilustrare a conceptului reprezentat. Arta poate reprezenta adevarul, dar va fi doar o reprezentare, nu adevarul insusi. Aceeasi intrebare ar putea viza o fotografie despre realitate; o fotografie nu este realitate, ci doar reprezentarea realitatii. Arta releva adevarul, aduce la lumina adevarul, dar e o minciuna, o constructie. Adevarul are mai multe fete, care pot fi reprezentate in functie de referintele personale si de context. Diferentele dintre tari, natiuni, continente nu sint numai in limbajul vorbit; chiar cind eliminam limbajul discursiv apar unele diferente...".

    Convertibilitatea conceptelor in imagini, muzica sau dans este, asadar, posibila si licita. In fapt, ea particularizeaza efortul fiecarui artist. Poetii si filosofii, in schimb, traduc totul in cuvinte. Traducerea presupune interpretare, alegerea cuvintelor potrivite pentru a da forma optima ideii. Problema artei de astazi, crede Liliana Basarab, priveste discursul si nu neaparat tehnicile de lucru sau mediul in care se produce. Autoelucidarea auctoriala este la fel de importanta ca si legitimarea exterioara, critica, a demersului intreprins. Ideea validarii reprezentarilor prin vot democratic este apropiata conceptului pragmatic al adevarului, unul care are nevoie de convingerea si adeziunea publicului pentru a fi acceptat ca util sau functional. Suma voturilor subiective ne dau, in principiu, cea mai mare obiectivitate posibila. Testul multimii nu este insa totdeauna relevant. Poate de aceea, performarile artistei au in cele din urma un singur cistigator...


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

    Cosmin PAȘCA

    Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

    Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

    Filmuletul zilei

    opinii

    K1 didactic

    Codrin Liviu CUȚITARU

    K1 didactic

    „Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

    Datoria publică în contextul crizelor

    Alin ANDRIEȘ

    Datoria publică în contextul crizelor

    Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

    La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

    George ŢURCĂNAŞU

    La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

    Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

    pulspulspuls

    Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

    Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

    Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

    Caricatura zilei

    Abrogare ordin

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.