joi, 28.03.2024
Anul 2009 era asteptat cu ingrijorare si, in acelasi timp, cu speranta. Acum douasprezece luni, nu se putea anticipa exact durata si anvergura crizei economice si existau destule temeri referitoare la posibile efecte politice. Pe de alta parte, multa lume spera intr-o ameliorare sensibila a climatului politic international dupa venirea la Casa Alba a lui Barack Obama. In particular, o parte a comunitatii mondiale spera intr-o solidaritate si o convergenta a energiilor in directia combaterii incalzirii globale. Acum, in primele zile ale lui 2010, putem sa concluzionam ca n-am avut parte nici de minuni, nici de catastrofe.
Probabil ca merita semnalat faptul ca multe dintre consecintele politice negative demne de mentionat ale crizei globale au aparut inca din 2008, iar anul trecut a marcat mai degraba o perpetuare a lor. Agravarea saraciei in Lumea a Treia a fost dublata de un recul al calitatii guvernarii, iar fenomenul statelor slabe sau chiar esuate continua sa ameninte securitatea si stabilitatea internationala. Austeritatea bugetara, dar si aglomerarea agendei politice a „celor mari" au trecut in plan secund problematica Sudului global. Despre efectele crizei asupra Nordului prosper si asupra statelor recent iesite din tranzitie (cum sint cele postcomuniste) s-a vorbit destul in ultimele douasprezece luni, criza actionind asemeni unui detector de slabiciuni in edificiile lor institutionale si in politicile lor publice. Pe acest fond, insa, merita accentuat faptul ca eforturile de limitare a efectelor crizei au stimulat cooperarea internationala: marii jucatori din Nord si Sud, deopotriva, au convenit in cadrul G20 asupra unui cod de conduita menit sa fereasca sistemul international de erorile anilor 1930 sau chiar 1970. Este greu sa afirmam ca absenta unor consecinte politice imediate si devastatoare ale crizei asupra raporturilor internationale se datoreaza acestui nou climat de dialog, insa lumea se poate felicita pentru faptul ca anul 2009 a fost, in ansamblu, mai putin sumbru din acest punct de vedere decit se temeau pesimistii.
Asadar, daca interesele converg si mai ales daca exista o definitie impartasita a pericolului, cooperarea este posibila. In caz contrar - o demonstreaza esecul conferintei de la Copenhaga asupra combaterii incalzirii globale, desfasurata in decembrie - cel putin unele dintre statele mari vor prefera sa-si urmeze interesele pe termen scurt si vor refuza sa faca sacrificii disproportionate in raport cu partenerii (si concurentii) lor. Fara a intra in detaliile procesului de negociere - si cu atit mai putin in cele referitoare la mecanismele incalzirii globale sau la solutiile rezonabile de reactie - sa remarcam faptul ca idealismul exagerat a esuat din nou, iar ideologizarea dezbaterilor asupra incalzirii globale genereaza nu doar coalitii de sustinere, ci si aliante ostile, mai putin vocale, dar la fel de redutabile. Insa pasii marunti, de tipul celor reusiti la Copenhaga, sint mai buni decit nimic. Ramine ca artizanii solutiilor pe frontul schimbarii climatice sa reflecteze asupra modalitatilor prin care sa reduca impactul rivalitatilor economice si politice, spre a obtine un consens ceva mai semnificativ.
Agenda multilateralista a noului presedinte american a fost intimpinata cu sperante exagerate, care catre sfirsitul anului a inceput sa lase loc unor tot mai evidente semne de nerabdare si dezamagire. Ca intotdeauna, unele dintre acestea sint motivate intern, insa adevarul este ca pina acum politica de angajament a Administratiei Obama nu a dat randamentul asteptat. Ar fi mai oportun, insa, ca judecatile sa fie aminate pentru sfirsitul lui 2010, pentru ca in esenta tot ceea ce a facut „nou" presedintele american a fost sa investeasca. Daca facem abstractie de nevoia de continuitate in dosarul (tot mai sumbru) Afganistan-Pakistan sau de faptul ca proiectata retragere din Irak, in 2011 implica mari eforturi politice si militare in viitoarele luni, tot ce poate face Obama este sa astepte rezultatul investitiilor din 2009. Deschiderea catre Islam si proiectul sau pentru Africa, satisfactia simbolica oferita Moscovei prin aceea ca este tratata din nou drept o mare putere sau incercarea oarecum neconvingatoare de a curta Beijing-ul nu puteau genera rezultate spectaculoase pe termen scurt. Daca insa abordarea concilianta a lui Obama nu se va traduce in progrese vizibile in privinta securitatii internationale (spre exemplu, in proiectele nucleare iranian si nord-coreean), creditul acumulat de presedintele SUA in primele douasprezece luni de mandat se va apropia brusc de scadenta, cu consecinte nocive asupra climatului international.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |