Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Lumea in 2009: nici minuni, nici catastrofe

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Anul 2009 era asteptat cu ingrijorare si, in acelasi timp, cu speranta. Acum douasprezece luni, nu se putea anticipa exact durata si anvergura crizei economice si existau destule temeri referitoare la posibile efecte politice. Pe de alta parte, multa lume spera intr-o ameliorare sensibila a climatului politic international dupa venirea la Casa Alba a lui Barack Obama. In particular, o parte a comunitatii mondiale spera intr-o solidaritate si o convergenta a energiilor in directia combaterii incalzirii globale. Acum, in primele zile ale lui 2010, putem sa concluzionam ca n-am avut parte nici de minuni, nici de catastrofe.

    Probabil ca merita semnalat faptul ca multe dintre consecintele politice negative demne de mentionat ale crizei globale au aparut inca din 2008, iar anul trecut a marcat mai degraba o perpetuare a lor. Agravarea saraciei in Lumea a Treia a fost dublata de un recul al calitatii guvernarii, iar fenomenul statelor slabe sau chiar esuate continua sa ameninte securitatea si stabilitatea internationala. Austeritatea bugetara, dar si aglomerarea agendei politice a „celor mari" au trecut in plan secund problematica Sudului global. Despre efectele crizei asupra  Nordului prosper si asupra statelor recent iesite din tranzitie (cum sint cele postcomuniste) s-a vorbit destul in ultimele douasprezece luni, criza actionind asemeni unui detector de slabiciuni in edificiile lor institutionale si in politicile lor publice. Pe acest fond, insa, merita accentuat faptul ca eforturile de limitare a efectelor crizei au stimulat cooperarea internationala: marii jucatori din Nord si Sud, deopotriva, au convenit in cadrul G20 asupra unui cod de conduita menit sa fereasca sistemul international de erorile anilor 1930 sau chiar 1970. Este greu sa afirmam ca absenta unor consecinte politice imediate si devastatoare ale crizei asupra raporturilor internationale se datoreaza acestui nou climat de dialog, insa lumea se poate felicita pentru faptul ca anul 2009 a fost, in ansamblu, mai putin sumbru din acest punct de vedere decit se temeau pesimistii.

    Asadar, daca interesele converg si mai ales daca exista o definitie impartasita a pericolului, cooperarea este posibila. In caz contrar - o demonstreaza esecul conferintei de la Copenhaga asupra combaterii incalzirii globale, desfasurata in decembrie - cel putin unele dintre statele mari vor prefera sa-si urmeze interesele pe termen scurt si vor refuza sa faca sacrificii disproportionate in raport cu partenerii (si concurentii) lor. Fara a intra in detaliile procesului de negociere - si cu atit mai putin in cele referitoare la mecanismele incalzirii globale sau la solutiile rezonabile de reactie -  sa remarcam faptul ca idealismul exagerat a esuat din nou, iar ideologizarea dezbaterilor asupra incalzirii globale genereaza nu doar coalitii de sustinere, ci si aliante ostile, mai putin vocale, dar la fel de redutabile. Insa pasii marunti, de tipul celor reusiti la Copenhaga, sint mai buni decit nimic. Ramine ca artizanii solutiilor pe frontul schimbarii climatice sa reflecteze asupra modalitatilor prin care sa reduca impactul rivalitatilor economice si politice, spre a obtine un consens ceva mai semnificativ.

    Agenda multilateralista a noului presedinte american a fost intimpinata cu sperante exagerate, care catre sfirsitul anului a inceput sa lase loc unor tot mai evidente semne de nerabdare si dezamagire. Ca intotdeauna, unele dintre acestea sint motivate intern, insa adevarul este ca pina acum politica de angajament a Administratiei Obama nu a dat randamentul asteptat. Ar fi mai oportun, insa, ca judecatile sa fie aminate pentru sfirsitul lui 2010, pentru ca in esenta tot ceea ce a facut „nou" presedintele american a fost sa investeasca. Daca facem abstractie de nevoia de continuitate in dosarul (tot mai sumbru) Afganistan-Pakistan sau de faptul ca proiectata retragere din Irak, in 2011 implica mari eforturi politice si militare in viitoarele luni, tot ce poate face Obama este sa astepte rezultatul investitiilor din 2009. Deschiderea catre Islam si proiectul sau pentru Africa, satisfactia simbolica oferita Moscovei prin aceea ca este tratata din nou drept o mare putere sau incercarea oarecum neconvingatoare de a curta Beijing-ul nu puteau genera rezultate spectaculoase pe termen scurt. Daca insa abordarea concilianta a lui Obama nu se va traduce in progrese vizibile in privinta securitatii internationale (spre exemplu, in proiectele nucleare iranian si nord-coreean), creditul acumulat de presedintele SUA in primele douasprezece luni de mandat se va apropia brusc de scadenta, cu consecinte nocive asupra climatului international.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri