anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Lumea in 2009: nici minuni, nici catastrofe

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Anul 2009 era asteptat cu ingrijorare si, in acelasi timp, cu speranta. Acum douasprezece luni, nu se putea anticipa exact durata si anvergura crizei economice si existau destule temeri referitoare la posibile efecte politice. Pe de alta parte, multa lume spera intr-o ameliorare sensibila a climatului politic international dupa venirea la Casa Alba a lui Barack Obama. In particular, o parte a comunitatii mondiale spera intr-o solidaritate si o convergenta a energiilor in directia combaterii incalzirii globale. Acum, in primele zile ale lui 2010, putem sa concluzionam ca n-am avut parte nici de minuni, nici de catastrofe.

    Probabil ca merita semnalat faptul ca multe dintre consecintele politice negative demne de mentionat ale crizei globale au aparut inca din 2008, iar anul trecut a marcat mai degraba o perpetuare a lor. Agravarea saraciei in Lumea a Treia a fost dublata de un recul al calitatii guvernarii, iar fenomenul statelor slabe sau chiar esuate continua sa ameninte securitatea si stabilitatea internationala. Austeritatea bugetara, dar si aglomerarea agendei politice a „celor mari" au trecut in plan secund problematica Sudului global. Despre efectele crizei asupra  Nordului prosper si asupra statelor recent iesite din tranzitie (cum sint cele postcomuniste) s-a vorbit destul in ultimele douasprezece luni, criza actionind asemeni unui detector de slabiciuni in edificiile lor institutionale si in politicile lor publice. Pe acest fond, insa, merita accentuat faptul ca eforturile de limitare a efectelor crizei au stimulat cooperarea internationala: marii jucatori din Nord si Sud, deopotriva, au convenit in cadrul G20 asupra unui cod de conduita menit sa fereasca sistemul international de erorile anilor 1930 sau chiar 1970. Este greu sa afirmam ca absenta unor consecinte politice imediate si devastatoare ale crizei asupra raporturilor internationale se datoreaza acestui nou climat de dialog, insa lumea se poate felicita pentru faptul ca anul 2009 a fost, in ansamblu, mai putin sumbru din acest punct de vedere decit se temeau pesimistii.

    Asadar, daca interesele converg si mai ales daca exista o definitie impartasita a pericolului, cooperarea este posibila. In caz contrar - o demonstreaza esecul conferintei de la Copenhaga asupra combaterii incalzirii globale, desfasurata in decembrie - cel putin unele dintre statele mari vor prefera sa-si urmeze interesele pe termen scurt si vor refuza sa faca sacrificii disproportionate in raport cu partenerii (si concurentii) lor. Fara a intra in detaliile procesului de negociere - si cu atit mai putin in cele referitoare la mecanismele incalzirii globale sau la solutiile rezonabile de reactie -  sa remarcam faptul ca idealismul exagerat a esuat din nou, iar ideologizarea dezbaterilor asupra incalzirii globale genereaza nu doar coalitii de sustinere, ci si aliante ostile, mai putin vocale, dar la fel de redutabile. Insa pasii marunti, de tipul celor reusiti la Copenhaga, sint mai buni decit nimic. Ramine ca artizanii solutiilor pe frontul schimbarii climatice sa reflecteze asupra modalitatilor prin care sa reduca impactul rivalitatilor economice si politice, spre a obtine un consens ceva mai semnificativ.

    Agenda multilateralista a noului presedinte american a fost intimpinata cu sperante exagerate, care catre sfirsitul anului a inceput sa lase loc unor tot mai evidente semne de nerabdare si dezamagire. Ca intotdeauna, unele dintre acestea sint motivate intern, insa adevarul este ca pina acum politica de angajament a Administratiei Obama nu a dat randamentul asteptat. Ar fi mai oportun, insa, ca judecatile sa fie aminate pentru sfirsitul lui 2010, pentru ca in esenta tot ceea ce a facut „nou" presedintele american a fost sa investeasca. Daca facem abstractie de nevoia de continuitate in dosarul (tot mai sumbru) Afganistan-Pakistan sau de faptul ca proiectata retragere din Irak, in 2011 implica mari eforturi politice si militare in viitoarele luni, tot ce poate face Obama este sa astepte rezultatul investitiilor din 2009. Deschiderea catre Islam si proiectul sau pentru Africa, satisfactia simbolica oferita Moscovei prin aceea ca este tratata din nou drept o mare putere sau incercarea oarecum neconvingatoare de a curta Beijing-ul nu puteau genera rezultate spectaculoase pe termen scurt. Daca insa abordarea concilianta a lui Obama nu se va traduce in progrese vizibile in privinta securitatii internationale (spre exemplu, in proiectele nucleare iranian si nord-coreean), creditul acumulat de presedintele SUA in primele douasprezece luni de mandat se va apropia brusc de scadenta, cu consecinte nocive asupra climatului international.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.