Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

"Matei Bejenaru nu expune, el propune"

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    "Cum poate capata Iasul o dimensiune culturala contemporana, care-l sa-l inscrie in circuitul cultural european?". Aceasta a fost tema dezbaterii organizate la data de 20 iunie a.c. de catre Asociatia Vector, cu ocazia lansarii oficiale a celei de-a VIII-a editii a Bienalei de Arta Contemporana "Periferic", la Centrul Cultural Francez. Dezbaterea, dupa cum era de asteptat, a fost precedata de o conferinta de presa, desfasurata la o ora de virf (a prinzului), la care Matei Bejenaru, presedintele asociatiei, in stilul sau caracteristic, a expus in imagini si date bilantul impresionant al "Perifericului". Una dintre concluziile la care s-a ajuns, dupa cum era de asteptat, a fost urmatoarea: "Iasul nu are inca o strategie culturala...". A doua a fost una si mai drastica: "Cei care au auzit abia acum de Bienala, inteleg ca Vectorul a facut mai multe pentru arta contemporana decit toate institutiile culturale iesene la un loc...".

     

    Cu riscul de-a contrazice multa lume buna, indraznesc sa pun o intrebre: "Sa fie chiar asa?". "Pai, sigur ca da. Ai vreo indoiala?". "Ma indoiesc, cum nu?". "Atunci, sigur ca nu stii mai nimic despre Periferic...". Stau in cumpana, incercind sa-mi reimprospatez memoria. In '96 sau '97 si, probabil, '98, m-am ocupat indeaproape de fenomenul in cauza. Atunci i-am dedicat, in "Monitorului Artelor", o pagina intreaga lui Matei Bejenaru... Marturisesc ca a fost un dialog extrem de interesant. Atunci, Matei Bejenaru, pe care l-am vizitat acasa, mi-a vorbit cu patos despre perfomance si happening. Despre instalatii si alte forme de manifestare a artei contemporane. Am fost impresionat de un proiect pe care tinarul Matei Bejenaru il "derulase" in cartierul Alexandru, amplasind, in preajma sarbatorilor de iarna, citeva butoaie pentru afumat carne undeva in preajma blocului. Experimentul a fost imortalizat pe pelicula si prezentat apoi in cadrul unui proiect. Una dintre secvente arata cum undeva, in spatele blocurilor, un grup de barbati afuma carnea pentru sarbatori, plasindu-si unul altuia o sticla de alcool ieftin, in timp ce la unul dintre etajele blocului vecin o gospodina isi intindea linistita rufele in balcon. In jurul tomberoanelor s-a incins o bataie intre boschetari beti si ciini hamesiti. Apoi obiectivul luneca in interiorul unui apartament, in care un barbat executa, atent, niste complicate exercitii respiratorii, privindu-se in oglinda din baie cu o expresie feroce. Era Matei Bejenaru. Intr-o alta secventa, el aparea catarat pe o macara din centrul orasului, clamind in gol niste cuvinte, in aprenta lipsite de sens. Acesta a fost inceputul si, totodata, perioada de glorie a "Perifericului". Experimentul acesta l-a facut vizibil, netezindu-i drumul spre Academia de Arta si calea afirmarii in exterior.

    In cadrul interviului pe care i l-am luat atunci, Matei Bejenaru mi-a vorbit despre instalatiile lui Vlad Horodinca si despre experimentele altor tineri artisti invitati la festival... M-a uimit expresivitatea limbajului si locvacitatea sa, astfel ca i-am propus sa tina o rubrica saptaminala la ziar. Ma asteptatm sa primeasca entuziast propunerea mea. Invocind lipsa de timp, Matei Bejenaru a facut un pas inapoi. Cu chiu, cu vai, am reusit sa-i "smulg" un text. Era scris caznit. N-am mai insistat. Mi-am dat seama ca aveam de-a face cu o personalitete charismatica ce stapinea foarte bine arta elocintei, dar era lipsita de demon creativ. In privinta demonului, se pare ca existau totusi niste probleme. Exista in interiorul sau un demon, dar de alta natura. A fost primul semn de intrebare pe care mi l-am pus vizavi de "arta" sa... Cu timpul, semnele de intrebare s-au inmultit. Am cautat sa trec peste ele, continuind sa urmaresc activitatea "Perifericului" si sa promovez, prin intermediul paginii pe care o coordonam, arta vizuala.

    In fine, de la primele experimente ale lui Matei Bejenaru si pina acum s-a scurs un timp lung. In cadrul lansarii oficiale a celei de-a VIII-a editii a Bienalei de Arta Contemporana "Periferic", Matei Bejenaru a facut un bilant impresionant. E vorba, insa, de date statistice si de mediatizare. In rest, cum sa va zic, nimic nu e palpabil. Nimic consistent... Dupa opinia mea, "Perifericul" tine mai mult de zona afacerii decit de cea a artei propriu-zise, indiferent cum am numi-o. Matei Bejenaru e un pragmatic si un bun organizator. Pragmatismul sau este, insa, unul limitat. El e legat doar de propria-i persoana. S-ar putea sa gresesc. Totusi aceasta e perceptia pe care o am asupra artei sale. Daca ar fi avut un punct de vedere mai larg, prin calitatile pe care le poseda si prin sistemul de relatii pe care le-a dezvoltat in timp, "Perifericul" ar fi putut sa devina un creuzet pentru arta ieseana, o rampa de lansare pentru tinerii artisti. Si nu numai pentru ei. Din nefericire, nu s-a intimplat asa. Prin intermediul "Perifericului", Matei Bejenaru a urmarit sa-si promoveze imaginea sa si sa atragpa fonduri din exterior. Si a reusit sa faca acest lucru cu virf si indesat. El a gasit, din start, o bresa prin care sa patrunda pe piata occidentala. Lumea Vestului se arata a fi interesata de zona sordida a Estului. Matei Bejenaru a intuit perfect oferta pietei si a venit in intimpinarea ei. Apoi lucrurile au inceput sa mearga de la sine. Pentru performanta sa, el merita sa fie aplaudat. Totusi, nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece. "Arta noua" pe care domnia sa o cultiva a devenit intre timp un loc comun nu numai in Vest, ci si pentru Est. Ea continua sa suscite finantatorii, fiind un fel de surogat pentru manifestarile de strada. Sa fie clar: performance si happening-ul au aparut in momentul in care in Occident, odata cu prosperitatea, au disparut manifestarile de protest stradale. Daca marea masa ar saraci si protestele ar exploda, nimeni nu ar mai da un ban pentru astfel de evenimente.

    Ceea ce face "Perifericul" nu e legat de arta, ci mai degraba de sociologie. Obiectul sau e perisabil, menit sa dureze doar o clipa, poate nici atit... El nu se adreseaza masei, ci unui grup restrins de cunoscatori. In acest sens, putem spune ca experimentul e unul de laborator. Aparent, obiectul sau nu urmareste nici un scop. Se claseaza niste informatii. Se face, dupa cum am vazut mai sus, multa statistica. E posibil, insa, ca, odata si odata, ele sa fie de folos vreunui forum sau vreunui conducator ce va simti in forul sau interior o chemare mesianica... Nu comentez mai mult... Totusi, dincolo de sociologie si de statistica, "Perifericul" ce mai e? Nu stiu. Ultimele proiecte ale lui Matei Bejenaru, desfasurate sub genericul "Crizele alimentare - traume ale Romaniei recente", sau cele ce se refera la emigrare, sprijinite de Institutul Cultural Roman, cuprinzind tot felul de grafice si harti si chiar un ghid privind modalitatea clandestina de-a trece granita Vestului (era calculat chiar si volumul de aer necesar unui emigrant inchis intr-un container) m-au pus totusi pe ginduri. Cui folosesc ele? Desigur, nici taranilor, nici emigrantilor. Atunci, cui? Poate anumitor colectionari sau anumitor servicii... Mai stii?...

    Intuind slabiciunile si vulnerabilitatile unei arte fara obiect si prevenind eventuale atacuri ce ar putea veni din partea unor spirite "inchistate", Matei Bejenaru, dind dovada de inteligenta, s-a baricadat in spatele unui nou concept, care suna astfel: "Matei Bejenaru nu expune, el propune". Si: "Matei Bejenaru face critica sociala in detrimentul capitalizarii operei". Ma veti intreba de ce atita sacrificiu? Raspunsul e unul simplu. Matei Bejenaru nu are ce sa expuna, de aceea se limiteaza la propuneri. Neavind ce expune, el face critica sociala in detrimentul operei "ce nu exista". Si atunci, chiar daca e paradoxal, va rog sa acceptati ideea ca, in lipsa operei, el a facut mai multe pentru arta contemporana decit toate institutiile culturale iesene la un loc... Va dati seama ce s-ar fi intimplat daca ar fi avut si opera?


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri