anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Multa reforma si mai putina revolutie

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Asa cum era de asteptat, reuniunea G20 de la Londra s-a incheiat cu un compromis incurajator. Intre ideea unor noi finantari care sa deblocheze sistemul si aceea a unei mai atente reglementari nu exista, in fond, o incompatibilitate vadita, astfel ca liderii principalelor economii au optat, natural, pentru "sI" in detrimentul lui "sau". Inovatiile si mai ales cifrele sint, desigur, impresionante. Specialistii in economie internationala sint in masura sa comenteze, sa evalueze daca raspunsul se ridica la inaltimea provocarii. Reactia pietelor pare pozitiva, insa lupta va fi, in mod cert, una de durata.

    Tot in acest colt de pagina mi-am permis, cu ocazia precedentului summit G20 din noiembrie 2008, sa anticipez ca situatia actuala creeaza un mediu favorabil cooperarii internationale. Era o previziune deloc sofisticata si, din fericire, ea s-a materializat. Dincolo de bunele oficii ale lui Gordon Brown si de interesul sau ca intilnirea sa produca rezultate, de inclinatia cunoscuta a lui Barack Obama catre solutii de compromis sau de pragmatismul si flexibilitatea liderilor chinezi in chestiunile economice, toate partile angajate in negocieri aveau interesul ca ele sa se incheie cu succes.

    Unii dintre liderii democratici din Occident - precum Brown sau Angela Merkel - se vor confrunta in curind cu alegeri nationale. Altii, cum ar fi Obama sau premierul japonez Taro Aso, se afla la inceputul mandatului si au nevoie de o rapida consolidare interna. Si conducatorii non-democratiilor au la rindul lor nevoie de sustinere populara, intr-o perioada de dificultati economice majore. Astfel ca summit-ul de la Londra a incaput intr-o fereastra de oportunitate ce a favorizat cooperarea si a descurajat retorica paguboasa, chiar daca nu demult presedintele brazilian Lula da Silva ii ataca pe "albii cu ochi albastri" vinovati de criza.

    La final, participantii nu au facut economie de calificative. Intilnire istorica, noua ordine economica mondiala, reintemeiere a capitalismului si asa mai departe. Poate ca asa va fi, insa va trebui sa asteptam rezultatele pe fond: cooperarea nu garanteaza succesul. Daca insa tendintele politice actuale se vor consolida, se va putea vorbi de o noua ordine economica internationala, printr-o combinatie de (multa) reforma si (mai putina) revolutie.

    De mai bine de doua decenii, teoreticienii se raporteaza la relatia intre state si piete, pe care o considera drept esentiala pentru intelegerea si eventual imblinzirea globalizarii. Ceea ce se intimpla acum echivaleaza cu un contraatac disperat al statelor, condus, asa cum era si normal, de un grup de douazeci de inaintasi. Intre ei exista diferente mari de avutie, nivel de prosperitate, regim politic si calitate a guvernarii. Nu toti vor merge in acelasi ritm, iar interesele ar putea, in anumite momente, sa fie divergente. Si-au stabilit insa un model de interactiune relativ consensual, in care Statele Unite au responsabilitatea si par capabile sa conduca, jucind cartea multilateralismului si patronind un proces de reechilibrare a influentelor. Intarirea sistemului FMI - Banca Mondiala este elocventa: vechile institutii de la Bretton Woods, trecute prin turbulentele anilor 1970, sint intarite financiar si politic. Asa ceva nu suna a revolutie, ci a rationala continuitate - revolutionar pare doar sfirsitul monopolului euro-american asupra functiilor de director in cele doua institutii.

    Masurile de control asupra fondurilor speculative reprezinta o veche solicitare a partizanilor "statului", carora li s-a spus in permanenta ca asa ceva nu se poate, sau se poate dar nu e cazul. In mod evident, acum "e cazul", politic "se poate", dar nu putem fi siguri ca masurile isi vor atinge tinta. Interesant - poate chiar revolutionar - este modul in care "cei mari" obliga statele sa se intareasca uneori chiar impotriva propriei vointe, asa cum se va intimpla in cazul paradisurilor fiscale, unde perspectivele de succes par mai bune tocmai pentru ca procesul de demascare a respectivelor tari si guverne este unul preponderent politic

    Consolidarea masurilor de sprijin pentru statele care nu sint nici pe departe centri-inaintasi in aceasta lupta nu este, in sine, o tema noua. Asistenta internationala nu a lipsit in ultimele decenii, chiar daca a fost insuficienta, uneori gresit orientata si adesea deturnata. Daca exista ceva cu adevarat revolutionar, este acceptarea mai explicita ca oricind a responsabilitatii lumii dezvoltate si a imperativului solidaritatii cu natiunile in curs de dezvoltare. Insa, oricit de preocupati si de altruisti se vor dovedi donatorii, dezvoltarea ramine un proces sustinut in primul rind de factorii interni. Invatatura inca actuala si pentru state in tranzitie, precum Romania, in care efectele crizei internationale sint adesea amplificate prin decizii populiste si iresponsabile de politica interna.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.