Noi portrete de comisari: politicianul si diplomatul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Noi portrete de comisari: politicianul si diplomatul

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Belgia si Austria sint state importante si totodata problematice pentru constructia comunitara. Primul este membru fondator si gazda a majoritatii institutiilor importante ale Uniunii Europene, lipsit de un curent eurosceptic coerent, dar marcat astazi de mari probleme de identitate politica, din cauza diferendului intre comunitatile valona si flamanda. Cel de-al doilea, un "intirziat" al regiunii central-vestice (a aderat la 1 ianuarie 1995), are o cota extrem de slaba de sustinere a proiectului european si a facut, acum citiva ani, obiectul unor monitorizari si amenintari cu impunerea de sanctiuni politice drastice, in urma cooptarii la guvernare a unui partid de extrema dreapta.

    Cu atit mai relevante sint - si vor ramine - optiunile celor doua guverne nationale pentru posturile de comisar european: Louis Michel (Belgia), respectiv Benita Ferrero-Waldner (Austria). Este putin probabil ca portofoliile lor sa se mentina in viitoarea structura restrinsa a Comisiei. In mod normal, atit cel al dlui Michel (Dezvoltare si Ajutor International - DAI), cit si cel al dnei Ferrero-Waldner (Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate - REPEV) vor intra in cadrul unor structuri mai mari. Dupa cum se stie, exista de mult timp o anumita interferenta intre REPEV si domeniul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC), pe care tratatul de la Lisabona o rezolva printr-o cumulare ce seamana mai degraba cu o "anexare" a REPEV de catre PESC.

    Pina atunci, insa, cei doi comisari sint activi, calatoresc mult si par a fi printre cei mai indreptatiti mesageri ai noii viziuni si noului tip de actiune pe arena internationala pe care il privilegiaza UE - si care poate fi bine sintetizat de concepte precum "putere soft" (discutat nu demult in aceasta rubrica) sau "(mare) putere civila".

    Louis Michel a fost un politician de prim rang in rindul liberalilor francofoni belgieni (Partidul Reformator Liberal - PRL). Licentiat in limbi germanice, si-a intrerupt de timpuriu cariera didactica, optind pentru politica. Cei douazeci si cinci de ani de experienta parlamentara au fost insotiti (legislatia belgiana o permite) de o perioada similara in administratia locala. Michel a fost mult timp lider al PRL, precum si presedinte al Consiliului Regional Valon (structura ce reflecta, alaturi de corespondentul sau flamand, federalismul belgian). Experienta sa internationala vine din activitatea la virful Internationalei Liberale, in cadrul forurilor Benelux sau al Uniunii Interparlamentare, dar mai ales dupa anii petrecuti in fruntea ministerului de externe belgian (1999-2004). Specificul activitatii in Comisia Barroso si relevanta eforturilor UE de a se impune ca principal donator international in plan umanitar au facut din Louis Michel un comisar ocupat si totodata discret, orientat mai degraba catre actiune "la fata locului" (de regula, in Lumea a Treia) si mai putin catre aparitii in mass media din Occident. De asemenea, el ramine interesat de politica nationala si - in limitele impuse de apartenenta la Comisia Europeana - a pledat pentru rezolvarea crizei politice care ameninta sa duca la destramarea statului federal belgian.

    Spre deosebire de colegul sau belgian, Benita Ferrero Waldner a parcurs o cariera profesionala non-partizana, pina la preluarea ministerului de externe in guvernul austriac. Jurist de formatie, doctor in Drept, dna Ferrero-Waldner a lucrat pentru scurt timp in sectorul privat, dupa care si-a inceput cariera diplomatica. Oarecum conventionala din punct de vedere al traseului si ascensiunii ierarhice, aceasta evolutie a fost intrerupta de o perioada petrecuta in structurile Organizatiei Natiunilor Unite, ca sef al protocolului ONU. Secretar de stat la ministerul de externe austriac intre 1995 si 2000, dna Ferrero-Waldner a reprezentat "optiunea tehnocratica" a cabinetului de la Viena pentru functia de sef al diplomatiei, in contextul extrem de criticatei aliante intre crestin-democrati si Partidul Libertatii, de extrema dreapta. Din aceasta pozitie, ea a reusit sa-si convinga partenerii europeni ca nu se vor inregistra regrese in planul democratiei si ca Austria (de altfel, extrem de eurosceptica) ramine fidela valorilor comunitare. In aceste conditii, desemnarea sa de catre guvernul de la Viena pentru a face parte din Comisia Barroso a reprezentat un gest asteptat, iar activitatea sa a contribuit la debutul Politicii Europene de Vecinatate, sub auspicii rezonabil de bune (dat fiind grupul extrem de neomogen de state angrenate in acest proces). Componenta de "relatii externe", prinsa iremediabil intre problematica securitatii si cea economica, a fost pentru dna Ferrero-Waldner o misiune ingrata, pe care a indeplinit-o cu distinctie.

    Desi reorganizarea Comisiei va duce, probabil, la disparitia portofoliilor lor, Louis Michel si Benita Ferrero-Waldner ar putea ramine in executivul comunitar, daca principiul rotatiei va acorda posturi de comisar Belgiei si Austriei in perioada 2009-2014. Insa primul ministru belgian - daca va rezista in functie pina atunci - nu face nici un secret din dorinta sa ca un asemenea post sa fie ocupat de un flamand, potrivit unui alt principiu al rotatiei (de aceasta data, interne). La fel, este foarte probabil ca guvernul de "mare coalitie" de la Viena sa desemneze pentru Comisia Europeana o personalitate cu vederi socialiste, ceea ce ar putea orienta evolutia actualului comisar austriac inspre politica nationala sau inspre Parlamentul European.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.