O ingerinta benigna in afacerile interne
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

O ingerinta benigna in afacerile interne

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Uniunea Europeana a acceptat sa semneze Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) cu guvernul de la Belgrad, pe ultima suta de metri a campaniei electorale premergatoare alegerilor legislative de la Belgrad. Este o ingerinta benigna in politica interna sirba, menita sa netezeasca drumul catre putere al fortelor reformiste, aliate cu presedintele Boris Tadici. Situatia este de asa natura, incit forul comunitar nu avea, practic, optiunea neingerintei. Aminarea semnarii acordului ar fi confirmat binecunoscuta teza a nationalistilor potrivit careia Europa (si Occidentul, in ansamblu) este un dusman ireductibil al poporului sirb si ar fi agravat situatia si asa dificila a taberei democratice.

    Decizia UE trebuie salutata in acelasi mod in care trebuie apreciat gestul liderilor NATO care au oferit Serbiei, la recentul summit de la Bucuresti, posibilitatea angrenarii in "Dialogul Intensificat" cu Alianta. Ambele forme de cooperare reprezinta prologuri ale negocierilor de aderare a Serbiei la cele doua institutii. Iar daca sentimentele anti-NATO ale iugoslavilor fac lipsita de sens orice discutie pe aceasta tema, cel putin deocamdata, problema apartenentei la UE se vede, in cercurile prodemocratice de la Belgrad, intr-o cu totul alta lumina. Insa pentru mozaicul de forte nationaliste si ultranationaliste lucrurile sint mult mai clare: principalele state din UE au sustinut bombardamentele de la sfirsitul deceniului trecut si au recunoscut independenta Kosovo.

    Nu s-ar putea spune ca viziunea ultranationalistilor este lipsita de coerenta. Din acest punct de vedere, reformistii sint cei care trebuie sa explice unei populatii frustrate si nervoase de ce, totusi, singurul drum posibil al tarii duce in Europa. Prosperitatea si stabilitatea, singure, nu pot fi convingatoare, desi tot mai multi sirbi se uita cu invidie la Bulgaria si Romania. Nici faptul ca Rusia nu este nici pe departe protectorul dezinteresat in care pozeaza - a se vedea interesele ruse in privatizarile din sectorul energiei - nu poate fi decisiv in alegerea drumului catre Occident.

    In aceste conditii, gestul liderilor UE este normal. Trebuie transmis un semnal coerent populatiei sirbe, chiar daca eventuala aderare va fi un proces de durata. Acesta a fost argumentul care i-a convins, in ultimul moment, si pe ministrii de externe belgian si olandez, care se opuneau semnarii acordului motivind ca Belgradul nu coopereaza suficient cu Tribunalul Penal International pentru Fosta Iugoslavie. De altfel, aceasta conditionare se mentine, numai ca este atasata aplicarii clauzelor ASA, nu semnarii sale. Nu este un secret pentru nimeni faptul ca membrii agentiilor specializate ale statului sirb nu au facut si nu fac prea mari eforturi pentru a-i prinde pe Karadjici si Mladici, care au oricum la dispozitie destule ascunzatori. Problema este ca, in lipsa unui guvern dispus sa coopereze, sansele sint chiar zero.

    Ingerinta UE in politica sirba a suscitat, asa cum era de asteptat, criticile furioase ale nationalistilor. Metafora aliantei cu Axa fascista, folosita de liderul Partidului Radical pentru a ilustra cit de odioasa este apropierea de UE, spune multe despre lumea in care aleg sa traiasca ultranationalistii sirbi. Promisiunea premierului demisionar Kostunica ca, in caz de victorie, viitorul Parlament va abroga acest acord neconstitutional si antistatal (pentru ca, spune el, ar marca recunoasterea implicita a independentei kosovare), spune multe despre coexistenta dificila sau chiar imposibila a nationalismului cu democratia in politica sirba.

    La cealalta extrema, optimismul presedintelui Tadici - Serbia ar putea obtine inca din acest an statutul de candidat la aderare - este un exemplu de wishful thinking electoral, pentru ca bunavointa Uniunii Europene este imensa, dar nu nelimitata. Exista precedentul Macedoniei, care a devenit candidat din motive preponderent politice, fara a fi pregatita sa inceapa negocierile de aderare, insa problemele Serbiei sint mult mai mari.

    A devenit un loc comun sa afirmi ca drama Serbiei nu s-a incheiat. De la interventia NATO din 1999 si pina la proclamarea independentei Kosovo, controversele pe tema viitorului acestei provincii au otravit, inevitabil, alaturi de memoria razboaielor de la inceputul anilor 1990, tranzitia democratica interna. Intre timp, nodul gordian a fost taiat, iar Kosovo nu se va mai intoarce sub suveranitate sirba, oricite esecuri va inregistra in procesul de constructie etatica. Efectele nocive ale problemei kosovare asupra democratiei sirbe vor persista, insa, mult timp. Scindarea politica interna, evidenta in contextul recentului scrutin prezidential, tinde sa se agraveze. Calitatea guvernarii nu are perspective de imbunatatire pe termen scurt, iar economia nu va realiza foarte curind strapungerea pe care alte tari central- si est-europene deja au reusit-o. Indiferent de tabara care va cistiga alegerile legislative, drumul refacerii va fi extrem de dificil, insa, pe termen mediu, orientarea catre Europa poate face diferenta.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.