Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O speranta pentru diabetici?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Diabetul zaharat a devenit o "pandemie" a secolului, fapt confirmat de statistici, care arata ca la fiecare 10 secunde o persoana moare prin complicatiile diabetului si alte doua persoane sint descoperite ca prezentind boala. 14 noiembrie, Ziua Mondiala a Diabetului, aduce anul acesta date ingrijoratoare, care fac ca inca o data sa fie necesar un semnal de alarma corespunzator.

    Boala este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si descrisa inca din vremea lui Hipocrate, fiind una din bolile de temut care conducea, in cele din urma, la deces. De atunci s-au descris primele "tehnici" de diagnostic ale bolii (urina cu gust dulce) si, de asemenea, si primele simptome: oameni care maninca mult, le este tot timpul sete si totusi scad in greutate.

    Remarcabila descoperire a insulinei, care a schimbat viata pacientilor diabetici, dindu-le sansa unei vieti cvasi-normale, a fost realizata de un roman, marele profesor Paulescu, dar istoria a facut ca alti cercetatori sa fie incununati cu Premiul Nobel pentru aceasta descoperire - Banting si Macleod. Ironia a facut ca si in grupul canadian al acestor cercetatori, cel care a avut meritul izolarii insulinei, Collip, sa fie "omis" de la marele premiu (...dar asa se scrie istoria...). Ne consolam cu dreptatea, ne resemnam cu imposibilitatea retragerii unui premiu, odata acordat, dar raminem totusi indignati de faptul ca Ziua Mondiala a Diabetului se sarbatoreste pe 14 noiembrie, ziua de nastere a lui Banting!

    Astazi, la 85 de ani de la extraordinara descoperire a profesorului Paulescu, lucrurile par a fi scapat de sub control. Din ce in ce mai multe persoane, indiferent de virsta, sex, rasa, sint afectate de aceasta boala. Se pare ca insulina nu mai e de ajuns.  Ce poate fi, insa, realizat?

    Pentru diabetul zaharat tip I, insulino-dependent, s-a propus transplantul de celule producatoare de insulina. Principalul inconvenient al acestui transplant este ca, odata introduse in corp, aceste celule sint interpretate ca fiind "straine", organismul reactionind cu arme imunitare redutabile pentru distrugerea lor (ca incazul unei infectii). Aceasta problema este una comuna si in transplantul de organe si tesuturi, diferenta constind in faptul ca, in situatia de fata, administrarea imunosupresoarelor (agenti farmacologici care sint meniti sa blocheze fenomenul) este sortita esecului. Desi aceasta metoda pare, la ora actuala, singura in stare sa devina o potentiala arma impotriva diabetului, totusi bariera imunitara este inca de netrecut.

    Vestea buna vine de la Garvan Institute of Medical Research, din Australia, care si-a propus ca, prin inginerie genetica, sa modifice aceste celule producatoare de insulina, astfel incit, fie sa nu mai fie atacate de sistemul imunitar, sa fie recunoscute ca si celulele proprii organismului (self), fie sa devina protejate de atacul sistemului imun. Doctor Shane Grey, presedinta a Garvan's Gene Therapy and Autoimmunity Group, a anuntat o descoperire care induce ideea ca, cel putin deocamdata,  lucrurile merg in directia propusa. Prin inginerie genetica, grupul de lucru a creat gena care codeaza proteina A20, care pare sa confere rezistenta celulei producatoare de insulina la atacul imun. In domeniul experimental, la soarecii de laborator care prezentau diabet zaharat insulino-dependent si carora li s-a efectuat transplantul de celule beta pancreatice modificate genetic, avind expresia proteinei A20, s-a dovedit faptul ca acestia au continuat sa produca insulina. Dupa cum afirma Dr. Grey, in  acest moment putem fi optimisti din doua motive: in primul rind, datorita faptului ca aceasta proteina poate sa determine acelasi efect asupra celulelor beta pancreatice umane si, in al doilea rind, aceasta ar putea fi solutia unui tratament din stadiul timpuriu al bolii, cind diabetul propriu-zis nu s-a instalat.
    Rezultatele par promitatoare, desi drumul, suficient de anevoios, este abia la inceput. Oare ingineria genetica sa fie raspunsul?

    Pina la lamurirea acestei probleme nu ne ramine decit sa luptam cu toate armele: preventie eficienta, depistare precoce, tratament sustinut, control riguros - toate acestea, pentru o calitate a vietii cit mai buna!


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri