anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Obama, Huntington si pasiunea intru cre

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    S-au stins artificiile, s-au incheiat balurile, concertele omagiale s-au sfirsit si ele: Barack Obama a devenit presedinte al Statelor Unite. Continua, insa, cu o intensitate ce merge pina la furie, analizele si mai ales prognozele. Generale sau punctuale, de politica interna sau externa, juridice sau economice - totul iti da senzatia unor reprezentari ce iau locul realitatii, descompusa instantaneu si remodelata cu egala viteza.

    Acum un an si citeva zile, incepeam sa scriu despre campania electorala americana, dupa intrunirile electorale din Iowa. Au urmat citeva texte consacrate unor momente si unor candidati, precum si confruntarii finale din 4 noiembrie. Asemeni multor politologi format in mod decisiv de bibliografia anglo-saxona, mai ales americana, cred ca alegerile prezidentiale americane reprezinta unul dintre cele mai interesante momente pe care ni le ofera democratia contemporana. Fiind si un filoamerican convins si nepocait, il consider, de asemenea, cel mai frumos. Iar din postura de sustinator dezinteresat si de la distanta al invinsului, ma bucur sa constat ca invingatorul, care are sansa de a instaura o noua forma de leadership american in lume, isi mentine calmul si se comporta matur.

    Sansa lui Obama vine dintr-o stare de lucruri de care ne vorbea, in urma cu un sfert de secol, Samuel Huntington (Viata politica americana). Disparitia sa, in urma cu exact o luna, a generat destule discutii despre „ciocnirea civilizatiilor" (inca in voga), citeva despre „valurile democratizarii" (demult intrata in umbra) si aproape nici una despre acele epoci bizare si fascinante din istoria Americii, pe care Huntington le numeste perioade de „pasiune intru crez". Este vorba, desigur, de Crezul American, a carui erodare o va deplinge Huntington mai tirziu (Cine suntem?), un crez de sorginte anglo-saxona, protestanta si individualista.

    Nu ma indoiesc ca politologul conservator ar fi respins ideea ca sentimentele atit de intense pro-Obama, sperantele si optimismul raspindite atit de surprinzator in rindul americanilor, ar semnala apropierea unei perioade de „pasiune intru crez". Dar daca anii care s-au scurs de la sfirsitul Razboiului Rece, cu hegemonia militara, prosperitatea economica si delasarea etica ce i-au insotit, au permis, intr-o anumita masura, plasarea continutului acestui Crez intr-un amabalaj mult mai putin conservator decit ne sugera Huntington?

    Intre cele doua carti pomenite mai sus (aparute in 1981, respectiv 2004) au incaput epoca neoconservatoare a lui Reagan, prelungita si diluata prin mandatul Bush-tatal, anii liberali ai lui Clinton, si revenirea neoconservatoare din primul mandat Bush. Chiar daca au dominat in majoritatea timpului, neoconservatorii nu sint singurii vinovati de adincirea decalajului intre credinte si institutii, fenomenul care genereaza, in viziunea lui Huntington, reactia moralista intemeiata pe „pasiunea intru crez". Anii '90 au contribuit mult la delasarea etica si - afirma specialistii - si la slabirea fundamentelor economiei americane. Insa neoconservatorii au incasat lovitura frontala, din motive asupra carora s-a insistat atit de mult, incit nu mai e cazul sa le detaliem aici (coruptie, restringerea libertatilor interne, un razboi insuficient justificat).

    Ceea ce ar explica, intr-o anumita masura, de ce discursul moralizator al adversarilor lor s-a putut baza pe elemente din Crezul American, conciliate mai mult sau mai putin abil cu temele democratilor.

    Simt nevoia sa repet: nu afirm aici ca acest crez a fost confiscat definitiv de stinga liberala, nici ca el este iremediabil compromis de procese precum secularizarea sau multiculturalismul (indraznesc, aici, sa fiu ceva mai optimist). Afirm doar ca merita analizat daca nu cumva, in termenii originari ai lui Huntington, asistam la ceva special. Si in caz ca raspunsul este afirmativ, trebuie sa dam la o parte sau sa spargem balonul mediatic in care ne este livrat Barack Obama si sa vedem in ce masura acest lider ii poate determina pe americani sa creada din nou si, astfel, sa faca lucruri mari si importante. Dizarmonia politicii americane este binecunoscuta, acum ramine sa vedem daca se va actiona pentru corectarea decalajului sau daca se va evolua spre celelalte puncte identificate de Huntington: cinism (tolerarea decalajului), automultumire (ignorarea decalajului) sau ipocrizie (tagaduirea decalajului).

    Acum, privind cu realism starea politicii americane si mondiale, credeti ca ultimele trei variante mai sint posibile? Poate ca Barack Obama nu este un admirator al lui Huntington, poate ca Presedintele va urma o linie rezervata in urmatoarele luni si urmatorii ani, insa anticiparea mea este alta. Numirile „conservatoare" sau „centriste", figurile vechi care revin sau ramin in functie, toate celelalte masuri care ii vor dezamagi, poate, pe adeptii schimbarii radicale, nu fac decit sa asigure citeva minime ancore pentru o Administratie care este prizoniera fericita a pasiunilor pe care Obama insusi le-a declansat.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.