Optimism in timpuri de criza
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Optimism in timpuri de criza

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Criza financiara a generat teama si pesimism la nivelul intregului sistem international, iar recesiunea ce ii succede a inceput deja sa produca efecte negative. Insa, cu putin efort, putem discerne si citeva semne bune, tinind de comportamentul principalilor factori politici internationali. Ele nu vor compensa greutatile, temerile si chiar esecurile la care trebuie sa ne asteptam, in viitor, insa trebuie precizate si cultivate.

    Prima chestiune ce a iesit in evidenta este disponibilitatea statelor de a coopera pentru combaterea efectelor crizei. Recenta reuniune a Grupului celor 20 a reprezentat un bun exemplu, iar faptul ca diferentele (persistente) de viziune nu au compromis nici climatul dezbaterilor, nici fondul comunicatului final constituie un semn pozitiv. Ne aflam intr-o situatie tipica de cooperare, una in care toti actorii internationali au de profitat pe termen lung din mentinerea unei minime stabilitati financiare, desi pe termen scurt costurile si beneficiile difera. Asadar, nu exista o armonie de interese - in acest caz, ar fi mult mai simplu -, ci un context in care divergentele pot fi abordate cu tact, chiar daca actorii (statele) sint "egoisti rationali". Desfasurarea lucrarilor G20 sugereaza faptul ca atit Occidentul dezvoltat (marcat la rindul sau de tensiunile, de acum clasice, intre SUA, Europa si Japonia), cit si noile puteri economice au decis sa contribuie la crearea "bunului comun" pe care il reprezinta stabilitatea financiara.

    Desigur, este important sa doreasca, dar este si mai important sa reuseasca. In orice caz, daca din punct de vedere structural actuala criza poate fi considerata la fel de grava precum cea din 1929-1933 (aici, economistii se pot pronunta cu mult mai multa autoritate), trebuie apreciat faptul ca guvernele marilor jucatori economico-financiari nu s-au refugiat in politicile proaste de tip "saraceste-ti vecinul", politici care au agravat consecintele depresiunii de acum opt decenii. Sau nu au facut-o inca - si tocmai existenta unui climat bun de cooperare reprezinta o garantie ca ele nici nu se vor produce. Mai mult, daca e sa urmam aceeasi lectura optimista a summitului G20, ar exista noi sanse de finalizare a Rundei Doha a negocierilor vizind liberalizarea comertului mondial.

    Dobindirea de catre Sud a unei noi staturi in cadrul institutiilor economico-financiare internationale - o alta promisiune importanta a reuniunii de la Washington - este o evolutie care trebuie salutata. Poate parea inconfortabil, pentru multi, ca nondemocratii precum China, Arabia Saudita sau chiar Rusia sa-si sporeasca si pe aceasta cale influenta in lume, insa nu trebuie uitat faptul ca institutiile internationale functioneaza cel mai bine atunci cind tin cont de realitatile de putere ale lumii contemporane, nu cind incearca sa ingradeasca fortat un stat sau altul.

    In mod paradoxal, eforturile concentrate si - pina la proba contrarie - derulate cu buna credinta ale liderilor mondiali vor putea demonstra ca si cea de-a doua fata a globalizarii, cea denuntata vehement de unele dintre "noile miscari sociale", poate face obiectul unei actiuni responsabile ale factorilor politici. Nu inseamna ca, peste noapte, capitalismul international va deveni popular; ar fi, totusi, un semn extrem de pozitiv daca dezbaterea si actiunea internationala ar merge si inspre manifestarile nocive ale globalizarii. Cu siguranta ca in lunile urmatoare vom asista la mesaje contestatare, prin care lacomia elitelor Nordului va fi facuta responsabila pentru suferintele unor victime nevinovate din Sud (si nu doar din Sud!); ne vom confrunta cu situatii in care proiecte importante pentru lumea in curs de dezvoltare vor fi oprite sau restrinse, cu consecinte sociale negative. De asemenea, vor ramine in suspensie alte dimensiuni ale globalizarii contemporane, precum cea ecologica sau cea culturala. Daca insa marea provocare economico-financiara isi va gasi solutii politice cit de cit adecvate, putem spera ca spiritul de cooperare se va revarsa, intr-o anumita masura, si in alte arene.

    In fine, pentru spatiul european, criza financiara ar putea reprezenta un stimulent in vederea unei integrari mai pronuntate si, totodata, mai echitabile. Nu putem anticipa, acum, ce consecinte vor avea evenimentele asupra procesului de extindere: in mod normal, nu ar trebui sa apara intirzieri provocate direct de criza. Insa problema adincirii va fi privita dintr-un unghi cu totul nou. Presiunile in directia punerii in aplicare a Tratatului de Reforma se vor accentua, iar pozitia euroscepticilor va deveni mai fragila. Uniunea va adopta in mod cert unele masuri vizind o mai buna reglementare a fluxurilor financiare pe piata unica, iar la nivel global va sustine, de asemenea, puncte de vedere similare. Se vor intensifica, probabil, presiunile de la Bruxelles la adresa statelor membre in ceea ce priveste continutul politicilor macroeconomice. Desi aderarea la zona euro ar putea fi aminata cu un an-doi pentru unele state central- si est-europene, a devenit si mai evident ca atingerea acestui obiectiv este o chestiune vitala, de "securitate financiara", ceea ce ar putea stimula adoptarea unor politici responsabile si evitarea derivelor populiste.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.