Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Organele fabricate sau sfirsitul lumii asa cum o stim noi astazi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Harald Ott este medic rezident, de abia a implinit 30 de ani. A plecat dintr-o mica localitate tiroleza ca sa se perfectioneze in chirurgie generala in Statele Unite. Invata acum la Massachusetts General Hospital din Boston sa indeparteze tumori, sa amputeze membre bolnave, in fine, un soi de ABC mai avansat al chirurgiei. Mai interesant e cu ce se ocupa dr. Ott in putinul timp liber pe care i-l ofera garzile epuizante. Medicul austriac se straduieste sa invete nu numai a lua cite ceva pacientilor sai (tesuturi bolnave), ci si, potential, sa daruiasca. Organe noi-noute, cultivate in laborator.

    Deocamdata, dr. Ott se limiteaza la sobolani. A dezvoltat o metoda numita decelularizare. Se ia un organ oarecare, de exemplu inima de sobolan, se cufunda intr-o anume solutie care omoara totalitatea celulelor din acel organ. Ramine in urma un soi de schelet, o matrice a organului respectiv, constituita din molecule precum colagenul, fibronectina si alte proteine. Se adauga apoi celule nediferentiate de la un alt animal, cel care urmeaza sa primeasca organul cultivat. Celulele in cauza, cufundate intr-un mediu nutritiv, se grefeaza pe matrice, incep sa prolifereze si sa se diferentieze in celule adecvate organului care urmeaza sa se (re)constituie. Dupa ceva timp, s-a format o inima noua de sobolan, gata sa fie transplantata donatorului de celule.

    Nu este primul experiment de acest fel, iar dr. Ott nu este chiar un pionier in cultivarea de tesuturi si organe, sugestiv numita in lumea anglofona tissue engineering. Ceea ce a reusit austriacul a fost sa gaseasca solutia chimica ideala pentru fabricarea matricei proteice, a scheletului de organ de la care porneste totul. Este sodiu dodecil-sulfat, o substanta care se gaseste, in concentratii mici, in majoritatea sampoanelor si pastelor de dinti. Dupa decelularizarea inimii de sobolan, dr. Ott a luat o inima de sobolan nou-nascut, care contine celule nediferentiate, pe linga cele maturizate si perfect functionale, a transformat-o intr-un fel de terci pe care l-a injectat in scheletul unei inimi decelularizate. A adaugat solutii nutritive si oxigen. Dupa patru zile, inima reconstituita a inceput brusc sa bata. Dupa alte patru zile, contractiile au devenit atit de puternice, incit singele a fost propulsat in vasul principal care pleaca de la inima, si el reconstituit de catre celulele initial imature care s-au diferentiat. Pentru a sincroniza bataile inimii, dr. Ott a folosit un dispozitiv electric, un pace-maker, de felul celor purtate in prezent de sute de mii de oameni cu boli cardiace. Dupa oprirea pace-maker-ului, unele dintre inimile fabricate au continuat sa bata de la sine inca patruzeci de zile.

    Evident, lucrurile nu sint chiar atit de simple. In prezent, doar 2 pina la 5 la suta dintre aceste inimi "bioingineresti" de sobolan dezvoltate de dr. Ott si colaboratori ajung la maturitatea si la functionalitatea deplina. Si-apoi, rozatoarele nu sint tocmai oameni. A obtine in laborator o inima umana cu toate functiile ei va ramine un deziderat pentru inca multi ani. E posibil ca organe cu functii mai putin intense si sustinute decit inima sa fie mai usor de reprodus prin aceste metode. Iar celulele umane nediferentiate, identificate in maduva osoasa, singe, embrioni, nu sint chiar usor de obtinut, tehnic si etic. In orice caz - avertizeaza cercetatorii - va mai dura probabil citeva zeci de ani pina cind actualele experimente vor fi translate, daca totul merge bine, in practica medicala curenta. Dr. Andres Hilfiker, seful laboratorului de organe artificiale de la Universitatea din Hannover, citat de revista germana Der Spiegel, a exprimat actualele dificultati foarte plastic: "Vrem sa reparam sau sa reconstruim o masina pe care nu am fabricat-o noi si la care ne lipsesc instructiunile de folosire".

    Totusi, lumea stiintifica internationala considera aceste experimente de la Boston ca extrem de promitatoare. Dealtfel, tesuturi animale decelularizate mai simple sint folosite de ceva timp in chirurgia de performanta. Implanturile de valve cardiace animale au devenit operatii de rutina, chiar si la noi in tara, de zeci de ani. S-au implantat pina in prezent zeci de mii de vezici urinare de porc la oameni in suferinta. Intestinul decelularizat porcin se utilizeaza la vindecarea ulceratiilor cronice si la reconstructia cailor urinare umane distruse de cancer. Experimente recente, folosind acelasi intestin decelularizat de porc implantat la caini, pe post de aorta au aratat ca intestinul se poate coloniza rapid cu celule care, in cele din urma, refac vasul de singe esential pentru supravietuire. Sute de mii de oameni cu vase calcificate ar putea sa „intinereasca" (stiindu-se ca omul are virsta vaselor sale) - daca experimentele acestea vor putea fi reproduse la om.

    Dincolo de spectaculosul experiment punctual, cert este ca in toate tarile dezvoltate laboratoarele academice, dar si firmele de biotehnologie private prolifereaza. Cu un plus pentru Statele Unite, in care legislatia privind manipularea tesutului embrionar si clonarea este mai liberala. Chiar daca unele planuri ale transplantologilor nu se vor concretiza intr-un viitor previzibil, altele vor fi incununate de succes. Doar ca dilemele etice, prezente deja din plin in medicina moderna, vor lua o noua amploare. Cine va beneficia de organe si tesuturi? Orice om care are nevoie de asa ceva? Putin probabil. Doar copiii in suferinta? Doar cei bogati, din tara respectiva sau de pretutindeni? Ce va insemna aceasta noua paradigma biologica, a inlocuirii virtual oricarui organ sau tesut, pentru societate, moral si financiar? Ce societate isi va permite cresterea sperantei de viata spre limite de neconceput astazi, cind de fapt deja sufera de o imbatrinire fara precedent a populatiei? Cum se va hrani o populatie inmultita nu numai de sporul demografic natural, dar si de progresele bioingineriei, cind simpla schimbare a modului de viata a unei parti a locuitorilor Chinei si Indiei a destabilizat de curind grav piata marfurilor alimentare? si putem continua cu intrebarile pe inca multe pagini. Din pacate, raspunsurile inca lipsesc - si exista temerea ca multe dintre ele se vor lasa asteptate. In orice caz, va fi sfirsitul unei lumi - asa cum o stim noi, astazi.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri