vineri, 29.03.2024
Harald Ott este medic rezident, de abia a implinit 30 de ani. A plecat dintr-o mica localitate tiroleza ca sa se perfectioneze in chirurgie generala in Statele Unite. Invata acum la Massachusetts General Hospital din Boston sa indeparteze tumori, sa amputeze membre bolnave, in fine, un soi de ABC mai avansat al chirurgiei. Mai interesant e cu ce se ocupa dr. Ott in putinul timp liber pe care i-l ofera garzile epuizante. Medicul austriac se straduieste sa invete nu numai a lua cite ceva pacientilor sai (tesuturi bolnave), ci si, potential, sa daruiasca. Organe noi-noute, cultivate in laborator.
Deocamdata, dr. Ott se limiteaza la sobolani. A dezvoltat o metoda numita decelularizare. Se ia un organ oarecare, de exemplu inima de sobolan, se cufunda intr-o anume solutie care omoara totalitatea celulelor din acel organ. Ramine in urma un soi de schelet, o matrice a organului respectiv, constituita din molecule precum colagenul, fibronectina si alte proteine. Se adauga apoi celule nediferentiate de la un alt animal, cel care urmeaza sa primeasca organul cultivat. Celulele in cauza, cufundate intr-un mediu nutritiv, se grefeaza pe matrice, incep sa prolifereze si sa se diferentieze in celule adecvate organului care urmeaza sa se (re)constituie. Dupa ceva timp, s-a format o inima noua de sobolan, gata sa fie transplantata donatorului de celule.
Nu este primul experiment de acest fel, iar dr. Ott nu este chiar un pionier in cultivarea de tesuturi si organe, sugestiv numita in lumea anglofona tissue engineering. Ceea ce a reusit austriacul a fost sa gaseasca solutia chimica ideala pentru fabricarea matricei proteice, a scheletului de organ de la care porneste totul. Este sodiu dodecil-sulfat, o substanta care se gaseste, in concentratii mici, in majoritatea sampoanelor si pastelor de dinti. Dupa decelularizarea inimii de sobolan, dr. Ott a luat o inima de sobolan nou-nascut, care contine celule nediferentiate, pe linga cele maturizate si perfect functionale, a transformat-o intr-un fel de terci pe care l-a injectat in scheletul unei inimi decelularizate. A adaugat solutii nutritive si oxigen. Dupa patru zile, inima reconstituita a inceput brusc sa bata. Dupa alte patru zile, contractiile au devenit atit de puternice, incit singele a fost propulsat in vasul principal care pleaca de la inima, si el reconstituit de catre celulele initial imature care s-au diferentiat. Pentru a sincroniza bataile inimii, dr. Ott a folosit un dispozitiv electric, un pace-maker, de felul celor purtate in prezent de sute de mii de oameni cu boli cardiace. Dupa oprirea pace-maker-ului, unele dintre inimile fabricate au continuat sa bata de la sine inca patruzeci de zile.
Evident, lucrurile nu sint chiar atit de simple. In prezent, doar 2 pina la 5 la suta dintre aceste inimi "bioingineresti" de sobolan dezvoltate de dr. Ott si colaboratori ajung la maturitatea si la functionalitatea deplina. Si-apoi, rozatoarele nu sint tocmai oameni. A obtine in laborator o inima umana cu toate functiile ei va ramine un deziderat pentru inca multi ani. E posibil ca organe cu functii mai putin intense si sustinute decit inima sa fie mai usor de reprodus prin aceste metode. Iar celulele umane nediferentiate, identificate in maduva osoasa, singe, embrioni, nu sint chiar usor de obtinut, tehnic si etic. In orice caz - avertizeaza cercetatorii - va mai dura probabil citeva zeci de ani pina cind actualele experimente vor fi translate, daca totul merge bine, in practica medicala curenta. Dr. Andres Hilfiker, seful laboratorului de organe artificiale de la Universitatea din Hannover, citat de revista germana Der Spiegel, a exprimat actualele dificultati foarte plastic: "Vrem sa reparam sau sa reconstruim o masina pe care nu am fabricat-o noi si la care ne lipsesc instructiunile de folosire".
Totusi, lumea stiintifica internationala considera aceste experimente de la Boston ca extrem de promitatoare. Dealtfel, tesuturi animale decelularizate mai simple sint folosite de ceva timp in chirurgia de performanta. Implanturile de valve cardiace animale au devenit operatii de rutina, chiar si la noi in tara, de zeci de ani. S-au implantat pina in prezent zeci de mii de vezici urinare de porc la oameni in suferinta. Intestinul decelularizat porcin se utilizeaza la vindecarea ulceratiilor cronice si la reconstructia cailor urinare umane distruse de cancer. Experimente recente, folosind acelasi intestin decelularizat de porc implantat la caini, pe post de aorta au aratat ca intestinul se poate coloniza rapid cu celule care, in cele din urma, refac vasul de singe esential pentru supravietuire. Sute de mii de oameni cu vase calcificate ar putea sa „intinereasca" (stiindu-se ca omul are virsta vaselor sale) - daca experimentele acestea vor putea fi reproduse la om.
Dincolo de spectaculosul experiment punctual, cert este ca in toate tarile dezvoltate laboratoarele academice, dar si firmele de biotehnologie private prolifereaza. Cu un plus pentru Statele Unite, in care legislatia privind manipularea tesutului embrionar si clonarea este mai liberala. Chiar daca unele planuri ale transplantologilor nu se vor concretiza intr-un viitor previzibil, altele vor fi incununate de succes. Doar ca dilemele etice, prezente deja din plin in medicina moderna, vor lua o noua amploare. Cine va beneficia de organe si tesuturi? Orice om care are nevoie de asa ceva? Putin probabil. Doar copiii in suferinta? Doar cei bogati, din tara respectiva sau de pretutindeni? Ce va insemna aceasta noua paradigma biologica, a inlocuirii virtual oricarui organ sau tesut, pentru societate, moral si financiar? Ce societate isi va permite cresterea sperantei de viata spre limite de neconceput astazi, cind de fapt deja sufera de o imbatrinire fara precedent a populatiei? Cum se va hrani o populatie inmultita nu numai de sporul demografic natural, dar si de progresele bioingineriei, cind simpla schimbare a modului de viata a unei parti a locuitorilor Chinei si Indiei a destabilizat de curind grav piata marfurilor alimentare? si putem continua cu intrebarile pe inca multe pagini. Din pacate, raspunsurile inca lipsesc - si exista temerea ca multe dintre ele se vor lasa asteptate. In orice caz, va fi sfirsitul unei lumi - asa cum o stim noi, astazi.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |