anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Partide preferate si candidati nesuferiti

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am avut ocazia sa particip, in ultimele citeva luni, la discutii aprinse si de cele mai multe ori serioase pe marginea votului uninominal. In mass media, in societatea civila, in mediul politic si - mai rar decit m-as fi asteptat - in conversatii private. Fara a-mi schimba opiniile (sint partizanul unei cit mai mari proportionalitati intre numarul de voturi si numarul de mandate obtinute de un partid), imi doresc ca problema sa fie lamurita cit mai rapid.
    Nu are rost sa recapitulam aici detaliile celor doua proiecte ce se confrunta pentru asentimentul comisiei parlamentare create special in acest scop si, ulterior, al plenului forului legislativ. Proiectul Asociatiei Pro Democratia imbina in mod fericit dorinta cetatenilor de a vota persoane, nu liste, cu un grad de proportionalitate relativ similar celui de astazi, indus de acelasi mecanism al pragului electoral. El nu face o diferentiere exagerata intre alegerea deputatilor si cea a senatorilor, astfel ca legitimitatea deputatului este, pina la urma, egala cu cea a senatorului. E bine ca se intimpla astfel, intrucit multe din chestiunile vitale pentru sistemul politic sint transate in sedinte comune ale celor doua camere, in care votul deputatului este egal cu cel al senatorului. Sistemul Pro Democratia se bazeaza pe ocuparea unui numar de mandate de catre candidatii cistigatori in colegiile uninominale (un singur tur de scrutin) si completarea ulterioara a locurilor ramase de catre candidatii clasati pe locurile doi sau trei, aplicindu-se criteriul proportionalitatii. Asa cum subliniaza exponentii Pro Democratia, alegatorii si nu liderii de partid vor fi cei care vor hotari cine ajunge in Parlament. Va disparea institutia "locului eligibil" pe liste, desi liderii  de partid isi vor putea nominaliza sprijinitorii in colegii uninominale mai usoare.
    Sistemul propus de PSD porneste de la diferentierea modului de alegere a senatorilor si deputatilor. La senatori, ar urma sa se aplice sistemul pe care il cunoastem foarte bine de la alegerea primarilor: dublu tur de scrutin in colegii uninominale. La deputati, ar fi vorba de sistemul german, care ofera alegatorului doua buletine - unul pentru candidatul in colegiul uninominal, celalalt pentru lista de partid. Numarul final de deputati (alesi prin cele doua modalitati) va fi proportional cu procentajul obtinut la votul de lista - evident, cu conditia depasirii macar a unuia dintre cele doua praguri electorale - fie un numar de colegii uninominale cistigate, fie un procentaj la votul de lista. Din nou, gradul de proportionalitate nu ar trebui sa difere prea mult de cel prezent.
    In ceea ce priveste deputatii, propunerea PSD si cea a Pro Democratia nu sint structural diferite. Spre deosebire de ultima, varianta social-democratilor pastreaza principiul ierarhiei pe liste, ceea ce mi se pare explicabil, in conditiile nevoii unui partid de a avea in parlament oameni pregatiti pentru munca in comisii si pentru asumarea unor ministere, dar care nu au calitatile necesare pentru a seduce electoratul, in colegiile uninominale. Pe termen scurt, cel putin, argumentul poate fi acceptat.
    Ne mai putem astepta la o sursa de diferente, din pacate mai putin discutata. In conditiile sistemului Pro Democratia, sa spunem ca eu tin cu partidul X (ii agreez doctrina, liderii nationali etc.), dar in colegiul meu este nominalizat un candidat pe care nu-l pot suporta. Daca repulsia fata de candidat este mai mare decit adeziunea fata de partid, voi vota cu altcineva - sa spunem, cu candidatul partidului Y. Votul meu se va contabiliza la partidul Y si va ajuta la cresterea reprezentarii parlamentare a lui Y - pe X nu-l ajut absolut deloc.
    In mecanismul PSD (sistemul german), as putea proceda astfel: votez cu candidatul partidului Y in colegiul uninominal, dar al doilea vot - cel pentru lista - il ofer partidului preferat, X. Asadar, in economia generala a alegerilor, eu l-am ajutat pe X, pe care il doresc la guvernare. Sa spunem ca in circumscriptia mea candidatul lui X a pierdut, iar cel al lui Y a cistigat. Faptul ca nu l-am votat pe candidatul detestat din colegiul meu nu inseamna ca am lezat sansele partidului preferat (X). Numarul sau total de deputati este proportional cu procentajul "listelor", iar acolo l-am votat. De fapt, eu am contribuit la intrarea in parlament, in locul individului pe care il detest, a unui alt candidat al lui X, din cine stie ce alt judet. Dar mai e ceva: votindu-l pe candidatul lui Y, i-am facilitat si lui intrarea in Parlament. Desigur ca Y nu este prea distantat de X, in linia sa politica, pentru ca altfel nu i-as fi votat in nici un caz candidatul, oricit de simpatic ar fi. Intrebarea mai bizara referitoare la sistemul german, pe marginea careia ar fi oportuna o discutie saptamina viitoare, este urmatoarea: in conditiile in care stiu ca X si Y vor fi aliati si imi doresc ca ele sa obtina, impreuna, cit mai multe mandate parlamentare, nu ar fi mai avantajos, uneori, ca, in loc sa votez coerent pentru partidul preferat, sa imi impart voturile intre cei doi membri ai potentialei coalitii?     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.