anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Povestea omului cuprins de sila

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Asa, ca in titlu, s-ar mai putea intitula Povestea unui om lenes de Ion Creanga. In aceasta poveste atipica (in fapt moderna), de o ciudata pseudo-claritate, Creanga intoarce pe dos propriul sistem de relatii. Vivacii, creatorii de bunuri tarani sint aici calai ai nezamislitorului (nu se pomeneste de sotie sau copii in cazul lui), abulicului lenes. Acesta din urma e o victima atipica. Nu e precum lupul ucigas din Capra cu trei iezi, de pilda. Omul nostru nu deranjeaza pe nimeni cu "lenea" lui. Dar pe harnicii "fauritori ai bunurilor materiale si spirituale ii deranjeaza, caci el le sta ca paiul in ochi cu inactivitatea lui, cu acea contemplare a purei existente, dincolo de tumultul vietii, care lui ii repugna. Repugno, -are inseamna la origine a lupta contra, a opune rezistenta. Repugnarea lui e un mod de rezistenta. Lui ii este scirba, greata, sila de toate cele: cind refuza iuresul workoholic al muncii, cind raspunde "cu jumatate de gura", adica in sila, la propunerea cucoanei de a minca posmagi.

    Imensa sila il singularizeaza. Abulicul nostru are aceasta vocatie (romaneasca?) a silei, care ii da forta chiar si pentru sacrificiul suprem. Pentru lenes, ca si pentru romanul in genere, sila fata de realitatea concreta a posmagilor se amesteca uneori pina la indistinctie cu sila fata de realitatile abstracte, de forta subjugatoare a "celuilalt", a alogenului, a paginului, a dusmanului. La violenta satenilor, care vor sa extirpe din corpul social "uriciunea oamenilor", adica lenesul, se raspunde printr-o adevarata vocatie a silei. Pe cei care ne siluiesc, ne silesc, nu-i putem inghiti (cum nu poate inghiti "lenesul"), ni-s dragi ca sarea-n ochi (asa este Spinul cel infatuat in viziunea fetelor de imparat) si ca taciunele la nas, avem un dinte impotriva lor, ne-am saturat de ei ca de mere padurete, pina-n git. Pe samavolnicii de tot felul, care (ne) string chingile, surubul, cu usa, friul, pun saua pe noi, ne incaleca pe deselate, ne pun belciugul in nas, sula iliesciana in coaste, ne-aduc numai silnicii, necazuri, belele, pacoste, bucluc ii avem la ficati, la stomac, ne stau in git. Umoarea neagra ("stii tu, Nica, moarea mea" spune Smaranda) a "lenesului", de fapt a omului cuprins de sila, roade cu persistenta la temelia propriei existente.

    Aceasta este marea, piramidala ironie a voiosului, sanatosului, jovialului Creanga. Toata lehamitea lumii, sila, aversiunea instinctuala, dezgustul, dar si rezistenta sint asezate in mediocrul, abulicul, contemplativul care (se) intreaba intr-un fel comic si parca oracular: "Dar muieti-s posmagii?". E o "alterare psihica" aici, spune George Munteanu. Daca este asa, aceasta provine din sila proiectata asupra intregii existente, dintr-un marasm care-l face pe "lenes" sa vegeteze intr-o totala inertie, deoarece nimic nu se schimba niciodata, nimic din viata nu merita vreun efort cit de mic. E o anulare a "vointei de viata" schopenhaueriene, in varianta ei rurala valaha, o pregatire catre trecerea in absurdul nimicului, in Nirvana? Nu e nimic limpede si, deci, neadevarat. Ambiguitatea este atit de incilcita, incit nici autorul nu stie sau nu vrea s-o mai descilceasca. Oricum, aceasta ipoteza e sustinuta de constatarea ca lenesul obisnuit, devenit parazit, este lacom, hulpav, inghite pe nemestecate, asemeni lupului la praznicul caprei. Lenesul nostru insa este departe de a fi lacom. Si ia o hotarire transanta, care arata ce putere zguduitoare poate avea: "Ce mai atita grija pentru asta pustie de gura!".

    Daca Lev Sestov ar fi citit Povestea unui om lenes, ar fi scris, desigur, de aceasta sila urieseasca, ce vizeaza ratiunea plavana a celorlalti tarani, in general a celor inregimentati la coada vitelului de aur al prosperitatii si fericirii bovine. Nu poate cunoaste decit cel care nu are nimic de facut, care este expulzat din universul comun. Numai izolat de orice fel de actiune, eliberat de toate izvoarele din care ne adapam in mod obisnuit puterea de a trai, abulicul nostru se poate smulge din aceasta cumplita, prosteasca si fara noima existenta.

    Si astfel, aflat in fata irationalului existentei, in "lenes" se naste un curaj irational, care-i spune: nu-i cumplit sa mori! "Viata noastra inseamna moarte, moartea noastra inseamna viata, ori chiar prefata vietii" (Lev Sestov, Revelatiile mortii). Si atunci, cu un gest de rara si sacra superbie (sancta superbia e ingaduita calugarilor catolici), lenesul rosteste profetic: "Trageti mai bine tot inainte!".

    Creanga incheie pare ca in spiritul moralei omului comun, care are frica de ambiguitate: "Mai pofteasca de acum si alti lenesi...". Astfel ramin multumiti toti cei din sistem, care se considera infailibili: progresistii, marxistii, maoistii, corectii politic si toti cei care condamna orice ex-centric, ca "sa-i ia naravul".  Dar poate ca Humulesteanul isi zice in sine, asemeni taranului din Prostia omeneasca: "inca un tont", "alt neghiob", "un natarau". Apoi ii trece scirba, se imbuneaza si... se-apuca de scris povestea lor, povestea noastra.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Nimic de salvat

    Pavel LUCESCU

    Nimic de salvat

    Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

    opinii

    Simple notaţii

    Alexandru CĂLINESCU

    Simple notaţii

    Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

    Tencuiala antiseismică

    Neculai SEGHEDIN

    Tencuiala antiseismică

    Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

    Love story la “om la lună”

    George PLEȘU

    Love story la “om la lună”

    Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

    pulspulspuls

    Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

    PULS

    Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

    Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

    Caricatura zilei

    Cireșe, nu ruble

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.