Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Presedintia, o hirtie de turnesol

BASARABIA, ACUM

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Rasfoiesc o foarte inteligenta ancheta a Contrafort-ului din dublul numar pe martie-aprilie 2012: „Presedinte in Basarabia". Ati auzit bine. Eu, unul, crezusem ca am inchis definitiv subiectul acesta care ne-a sastisit binisor: tevatura a durat (a numarat si redactia, si Emilian Galaicu-Paun, unul dintre respondenti) tocmai 917 zile! (Ia sa pun si eu „unul" pe care l-a pus dinainte numarului autorul Tesutului viu...: iese o data dureros de recognoscibila si un excelent instrument, totodata, de forat prin culise!). L-am putea califica, intr-adevar, vorba sapoului, drept „un record mondial" in materie de iresponsabilitate a clasei politice, am putea invoca, pe linga indecizie, si cite alte tare ale sistemului; am putea pune, asa cum fac cei 17 scriitori, care dau curs anchetei, presiune analitica (si, pe ici, pe colo, ceva lava imprecativa), dar intrebarea e cu cit profit concluziv? Sclipitoare pe alocuri, raspunsurile iti lasa, nu stiu cum, un greu sentiment orwellian. E cam ca piatra nebunului si inteleptii care sar in balta dupa ea: una lata (desantata, agonica, burlesca - aproape orice termen e bun aici sa „defineasca" perioada), pe de o parte, si foarte multa, excesiva chiar, aplicare si consum intelectual, pe de alta. Atacam intrigile si matrapazlicurile (plus trena nesfirsita a meschinariilor de tot felul) cu mijloacele rafinamentului, ne dedicam cultural unor abjectii, in fond: un decalaj de un humor cit se poate de trist...

    Dar sa nu arunc totul in derizoriu, intrebarea avind o bataie acceptabila si scontind, tocmai din acest motiv, probabil, o reactie mai elaborata (scontind, de fapt, profitul concluziv de care pomeneam mai sus). Iat-o: „De ce nu s-a calificat pentru aceasta functie un om de cultura, poate chiar un scriitor - asa cum s-a intimplat intr-o serie de tari central-europene (Vaclav Havel in Cehoslovacia/Cehia, Lennart Meri in Estonia, Arpad Gonz in Ungaria, Dobrica Cosic in fosta Iugoslavie, Jelio Jelev in Bulgaria...)? Ne lipseste o asemenea persoana, n-am avut noi, intelectualii basarabeni, intelepciunea de a o promova sau poate societatea noastra nu este pregatita sa accepte un presedinte intelectual?"

    Un raspuns surprinzator, la aceasta ultima parte a chestiunii, de la Andrei Turcanu, criticul literar (si fost consilier prezidential in mandatul lui Lucinschi): am avut toate sansele sa ne fi pricopsit cu un presedinte-scriitor chiar in zorii democratiei noastre. Ati ghicit, cred: este vorba de Ion Druta. Tin minte bine timpurile si trebuie sa subscriu pertinentei remarci: „El era, in 1989, singurul perceput de intreaga societate ca inglobind in sine autoritatea talentului cu autoritatea atitudinii civice". Asta, repet, e pe bune: Druta, pe-atunci, nu-si mai apartinea, traia, vorba lui Arghezi, „o metempsihoza straina", devenise un bun public si un asemenea capital de imagine l-ar fi propulsat fara probleme in functia suprema: „Sint sigur, daca Druta ar fi incercat in 1990 sa devina Presedinte, ar fi reusit fara mari dificultati. Druta insa n-a miscat un deget. Si nu fiindca nu ar fi vrut aceasta functie. A vrut-o, nu am nici un dubiu. Dar, in loc sa se implice direct si sa coaguleze pe baza rudimentelor de structuri democratice o forta politica nationala, el a asteptat sa i se aduca sceptrul acasa, a vrut sa fie rugat, ploconit, apoi uns, ca un adevarat profet al neamului ce se credea ca este".

    Avem aici si fisa clinica a intelectualului care se ineaca la mal, care rateaza la limita, fisa intelectualului risipitor de sanse sau incapabil sa le valorifice. Desi ingimfarea poate merge, in sensul acesta, mina in mina cu lasitatea sau teama de a-ti asuma realmente principiile. Este o explicatie umorala, adevarat, dar practica o confirma cu incapatinare, cind pe o latura, cind pe alta. Caci mai peste tot vedem mostre ale lipsei noastre funciare de caracter (competenta putind fi, de nu cumva chiar este, un corolar al acestuia): „... a infrunta o tiranie din postura de opozant si a guverna intr-un sistem democratic sint lucruri diferite. In primul caz ti se cere curaj, sacrificiu, daruire de sine. In cel de-al doilea - talentul de a specula conjuncturile, abilitati manageriale, virtuti de negociator. Scriitorii basarabeni, neconvingatori ca opozanti antisovietici, au clacat si in rolul de calauze democratice" (Vitalie Ciobanu).


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri