Probleme noi si portofolii inedite la Comisia Europeana
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 26.09.2021

Probleme noi si portofolii inedite la Comisia Europeana

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In aceasta rubrica au fost prezentate, in ultimele luni, o serie de portrete ale unor inalti responsabili ai Uniunii Europene: presedintele Comisiei si o parte dintre comisari (inclusiv cei veniti din "Est"), presedintele Parlamentului European, reprezentantul pentru Politica Externa si de Securitate Comuna. Astazi si simbata viitoare ne vom opri asupra vicepresedintilor Comisiei Europene, reamintind faptul ca doi dintre ei - italianul Franco Frattini si estonul Siim Kallas - au facut deja obiectul unei sumare prezentari.

    Daca am incerca o ierarhizare a dificultatii portofoliilor avind drept model guvernele nationale, cel detinut de suedeza Margot Wallström ar parea unul facil sau chiar minor - este vorba de "Relatii inter-institutionale si strategii de comunicare". Totusi, comisia Barroso a decis ca titularul sau sa ocupe functia de vicepresedinte si sa devina, daca este posibil, un simbol al deschiderii executivului comunitar fata de cetatenii Europei.

    In mare masura, doamna Wallström si-a vazut sarcina ingreunata de momentele dificile prin care a trecut constructia europeana in anii 2005-2006. Daca relatiile Comisiei cu alte institutii ale UE nu au fost niciodata scutite de crispare si conflicte, criza generala provocata de esecul Constitutiei i-a facut pe toti actorii institutionali sa dea dovada de moderatie, pentru a nu intuneca si mai mult un peisaj deja sumbru.

    Marea problema a doamnei Wallström a fost aceea ca, desi rezultatele muncii ei nu ar trebui judecate pe termen scurt, campania ei in favoarea dialogului democratic s-a suprapus in mod nefericit cu angoasele pre- si post-constitutionale.

    Si a fost - iar pina in 2009 mai este timp - o campanie bine organizata si sustinuta, purtata intr-un stil foarte compatibil cu insasi imaginea doamnei Wallström. Aceasta contabila atrasa in politica de mesajul stingii suedeze avea sa se rodeze in guvernele social-democrate, in special ca ministru responsabil de protectia sociala, problemele femeii si copilului sau drepturile consumatorului. Intrarea in arena comunitara s-a produs in 1999, cind a fost numita comisar pentru mediu in echipa lui Romano Prodi. In actuala legislatura, comisarul suedez are indatoriri de alta natura, parcurgind lunar distante considerabile spre a fi mereu prezenta in agora europeana. In 2004, intr-un volum al carui coautor este, doamna Wallström se intreba "de ce este atit de greu sa iubim UE"; ramine de vazut daca stagiul la virful uneia dintre cele mai putin iubite institutii ale Uniunii, intr-o perioada cu adevarat frustranta, o va conduce catre asteptari mai optimiste. 

    Daca experienta vicepresedintelui Wallström in relatia cu mass media vine din ocuparea, pentru o perioada scurta, a unei pozitii de management in presa, comisarul pentru societatea informationala si mass media, luxemburgheza Viviane Reding, a lucrat ca jurnalist timp de douazeci si unu de ani, imbinind mult timp aceasta cariera cu implicarea politica. Doctor in stiinte umane la Sorbona, doamna Reding a fost consilier local si apoi parlamentar al Partidului Crestin-Social (centru-dreapta), fara a detine pozitii ministeriale la nivel national. Insa activitatea parlamentara i-a prilejuit dobindirea unei experiente consistente la Adunarea parlamentara a NATO si la Parlamentul European. Si doamna Reding se afla la al doilea mandat de comisar. Portofoliul detinut in cadrul echipei Prodi era unul extrem de larg, in atributiile sale intrind educatia, cultura, tineretul, sportul si mass media.

    Dupa 2004, comisia Barroso i-a oferit pozitia de vicepresedinte si o sfera de atributii ceva mai concentrata. In conditiile in care pregatirea Europei pentru a face fata ritmului societatii informationale este o prioritate declarata a presedintelui Comisiei, portofoliul doamnei Reding este considerat unul foarte important. El include sectorul problematic al telecomunicatiilor, pe a carui piata executivul comunitar doreste sa se implice mai mult, pentru a descuraja abuzurile "gigantilor". Sensibil a fost, dintotdeauna, dosarul mass media digitale, aflat la rindul sau - apreciaza Comisia - intr-o acuta nevoie de reglementare.

    Misiunea vicepresedintelui insarcinat cu problemele societatii informationale este dificila deoarece Uniunea Europeana trebuie nu doar sa constringa si sa sanctioneze, ci totodata sa stimuleze dezvoltarea anumitor sectoare si impunerea anumitor practici, adesea prin opozitie la tendintele pietei. Ca si in alte cazuri, activitatea doamnei Reding este greu de cuantificat si evaluat pe termen scurt, insa aprecierea de care se bucura in Parlamentul European poate fi un indiciu ca exista un consens in sprijinul "interventionismului" pe care l-a practicat in ultimii trei ani.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Fascinaţia şi corvoada Cupei

    Nicolae GRECU

    Fascinaţia şi corvoada Cupei

    Competiţia KO are farmecul ei, dar cu rezerve aduse de pe alte coclauri ori tineri crescuţi prin rizibilul „mentoring” e greu să te baţi chiar şi cu Văsălie de la Baia Mare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (V)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (V)

    Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

    Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

    pr. Constantin STURZU

    Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

    Kim Ung-Yong, supranumit "copilul-minune" şi "omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ", fost cercetător la NASA, a ales să se retragă, încă tânăr fiind, în ţara sa natală, Coreea de Sud, la o facultate din provincie, ca profesor. 

    La plimbare pe axa culturală (1)

    arh. Ionel OANCEA

    La plimbare pe axa culturală (1)

    Dacă parcurgi Iaşul de la Palatul Culturii până la ultimul rond al bulevardului Carol, intrat definitiv în memoria colectivă cu numele de Copou, oricât nerv critic ar avea cineva din partea locului sau de oriunde, trebuie să recunoască, să accepte, să admire personalitatea, duhul specific, farmecul oraşului. Axa aceasta nu este perfectă. În urbanism, indiferent unde în lume, nu există perfecţiune. Dar este vie, variată, dinamică. Este o poveste care se lipeşte de sufletul iubitor de oraş. Dacă reuşim să întregim povestea, să-i adâncim semnificaţiile, ea poate deveni un spaţiu cultural cu forţă de seducţie universală.

    pulspulspuls

    Iaca un partid şi pentru Gigi!

    Iaca un partid şi pentru Gigi!

    Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

    Caricatura zilei

    Victorie Cîțu

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.