anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Problemele lor si problemele noastre

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La douazeci de ani de la prabusirea comunismului in Europa Centrala si de Est, festivitatile oficiale nu reusesc sa mascheze dezamagirea fata de starea actuala a democratiei. Criza economica este insotita de o tot mai evidenta criza de incredere in ceea ce priveste potentialul transformativ al Occidentului. In toti acesti ani, am recurs la importuri din Vest, mai ales din spatiul Uniunii Europene. In mare masura, trebuie sa multumim Occidentului pentru faptul ca au disparut amenintarile existentiale la adresa democratiei in statele postcomuniste membre ale Uniunii (dar si in alte citeva tari care au batut deja la portile ei sau se pregatesc sa o faca).

    Mai bine sau mai prost, institutiile democratice functioneaza, iar modul in care ele au rezistat in ultimele luni atesta faptul ca acest regim politic a prins radacini solide in Europa Centrala si de Est. Criza economica este adesea considerata a fi marele inamic al democratiilor tinere sau incipiente. In primii ani dupa 1989 se faceau destule speculatii pe tema sanselor noilor regimuri postcomuniste de a face fata unor astfel de situatii - care, din fericire, au lipsit in acea perioada. Nu vom sti niciodata ce efecte politice ar fi avut, la inceputul anilor 1990, o eventuala suprapunere intre criza structurala a economiilor postcomuniste si o bulversare de amploare survenita pe pietele internationale. Acum, chiar daca toate democratiile postcomuniste au fost afectate dramatic, iar in cazul unora (Letonia, Ungaria, Romania) raspunsul la criza al autoritatilor a fost extrem de neconvingator, nu se poate vorbi de o delegitimare a democratiei.

    Pe de alta parte, aproape pretutindeni se vorbeste de o deteriorare a calitatii guvernarii democratice. In aceasta privinta, mai ales, este dureroasa sesizarea decalajului intre realitate si asteptarile optimiste din primii ani de libertate. Exista mai multe moduri intemeiate teoretic de a infatisa si interpreta acest (semi)esec. In ceea ce ma priveste, cred ca nu trebuie sa dramatizam situatia. Europa Centrala si de Est, excluzind fosta Uniune Sovietica si fosta Iugoslavie, se comporta mai bine decit America Latina - atit din punct de vedere politic, cit si economic - desi ultima a parcurs o tranzitie mai timpurie si mai putin complicata. Este adevarat ca o explicatie a acestui succes relativ o reprezinta infuzia de bani si de norme datorata Uniunii Europene, insa si structurile economice si politice ale regiunii s-au dovedit receptive. Cum aceasta discutie accentueaza elementul politic, trebuie mentionat continutul benefic al importului de institutii si practici democratice din Occident. De cele mai multe ori de bunavoie, alteori siliti, ne-am adaptat politic la Europa Occidentala.

    Fara a nega efectele integrarii europene, ale bunelor practici administrativ-birocratice occidentale, cred insa ca importam si problemele democratiilor mai vechi din Vest. Poate ca am facut-o in tot acest interval si de-abia acum procesul devine mai evident, pentru ca societatile noastre au devenit mult mai strins legate gratie calatoriilor, muncii si studiilor peste hotare, comunicatiilor mult mai rapide si asa mai departe. Astfel intram in contact si cu problemele democratiilor occidentale, care nu sint nici putine, nici lipsite de importanta. Iar noua inca ne lipsesc mecanismele de reactie, pe care Occidentul si le-a dezvoltat tocmai pentru ca acolo democratia si libertatea au radacini mult mai solide.

    Criza reprezentarii, declinul participarii politice, deteriorarea spiritului comunitar  constituie probleme serioase pentru democratiile occidentale. Nici coruptia politica nu este chiar o noutate pentru ele. In Europa, ultimele doua decenii au generat dubii si controverse referitoare la suveranitate, la identitatea nationala sau la posibilitatea convietuirii intre culturi. Pe unele le experimentam deja, altele ne vor afecta in anii ce vin. Ele se vor suprapune, din ce in ce mai mult, problemelor specifice Estului, despre care stim deja ca nu pot fi reduse la efectele deceniilor de comunism.

    In aceste conditii, faptul ca in lumea postcomunista democratia este inca deficitara trebuie recunoscut - nici minimalizat, nici dramatizat. Si peste zece ani vom vorbi de decalajul Est-Vest, insa ar trebui sa ne asteptam ca intre tarile est-europene sa se accentueze diferentele: calitatea democratiei va depinde mult de modul in care o societate va reusi sa inteleaga combinarea cauzelor generale si particulare si ii va forta pe politicieni sa caute solutii.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Nicolae GRECU

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

    Silueta oraşului

    arh. Ionel OANCEA

    Silueta oraşului

    Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

    Teologie cu linguriţa (IV)

    pr. Constantin STURZU

    Teologie cu linguriţa (IV)

    Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Munca în vremea pandemiei

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.