Provocari africane
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Provocari africane

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     Criza declansata prin atacul terorist impotriva platformei In Amenas s-a incheiat, din pacate, cu un masacru ce ne reaminteste, daca mai era nevoie, cat de violent este actualul conflict ce se desfasoara in cateva puncte „insangerate" ale Islamului. Faptul ca printre victime se numara si doi cetateni romani este, din pacate, o dovada in plus in sprijinul ideii ca nu putem ramane indiferenti in fata acestei situatii. Guvernul de la Bucuresti va proceda corect daca isi va asuma - intr-un cadru institutional conturat de Uniunea Europeana si, eventual, de Natiunile Unite - un rol corespunzator statutului nostru international si resurselor de care dispunem, in directia stabilizarii situatiei in Mali si in alte puncte fierbinti din regiune.

    Expresia „granitele insangerate ale Islamului", folosita de Samuel Huntington in Ciocnirea civilizatiilor este, din multe puncte de vedere, deficitara. A fost intens contestata de pe diverse pozitii teoretice sau politice, iar foarte multe dintre aceste critici au fost justificate. Avem de a face mai degraba cu o multitudine de puncte insangerate ce descriu un contur mult mai complicat decat cel al unei „granite" civilizationale intelese in sens propriu. Exista, de altfel, multe alte aprecieri din Ciocnirea civilizatiilor care nu au trecut, in esenta, testul teoretic (despre reactiile „politic-corecte" nu are sens sa discutam aici). 

    Insa intoarcerea la Huntington este frecventa atunci cand au loc manifestari violente (adesea, teroriste) ale Islamului politic. Astfel ca merita observat faptul ca nici evenimentele din Mali si Algeria nu par sa reprezinte semnale in sprijinul tezei sus-mentionate. Gruparile islamiste ce s-au dovedit a fi protagonistele evenimentelor din Mali si Algeria exista tocmai pentru ca tactica violentei nu a obtinut sprijinul „strazii" islamice, in tarile respective.

    In aceste conditii, implicarea internationala se poate produce, cu conditia ca ea sa se realizeze nuantat. Prezenta franceza in Mali pare sa beneficieze de sprijinul populatiei (musulmane) din sudul tarii si - foarte probabil - si din zone aflate dincolo de vechea linie de demarcatie. Activarea fortei africane si eventualul avans al acesteia catre nord nu ar avea de ce sa trezeasca reactii negative in randul locuitorilor din zonele controlate in prezent de islamisti, cu conditia ca ea sa se manifeste ca un auxiliar al guvernarii si armatei nationale.

    Ceea ce ar trebui sa incerce, cu orice pret, sprijinitorii actiunii internationale in Mali ar fi sa evite repetarea scenariului somalez in care, ani de zile, un guvern slab s-a bizuit aproape exclusiv pe sprijinul strain, iar acesta avea un mandat limitat. Nu este intamplator faptul ca, in Somalia, deblocarea din ultimele douasprezece luni s-a produs pe fondul unei participari mai hotarate in lupte a fortei Uniunii Africane, precum si a contingentelor trimise, separat, de unele tari vecine.

    In Mali, pentru evitarea unui blocaj similar, ar fi nevoie ca Uniunea Europeana - activata, probabil, de Franta - sa se concentreze asupra refacerii capacitatii de lupta a fortelor terestre nationale. Nu ele vor avea rolul principal in lupta, insa mentinerea controlului asupra teritoriilor recastigate trebuie sa revina unor contingente nationale cat de cat competente. Uniunea Europeana poate avea o contributie decisiva in acest plan, prin instruirea specifica a militarilor malieni. Ea va putea juca, de asemenea, si un rol politic important: pentru mentinerea acestui control este nevoie ca autoritatile nationale - inclusiv armata si fortele de politie - sa reflecte cat mai fidel compozitia etnica, rasiala si religioasa a populatiei, iar pentru aceasta ar putea fi nevoie de anumite stimulente si presiuni.

    Uniunea Europeana ar putea actiona, totodata, intr-un sens preventiv. Pentru stabilizarea  Africii subsahariene este nevoie de imbunatatirea capacitatii tarilor din regiune de a-si controla propriile granite. S-a vazut, in urma atacului terorist din Algeria, cat de pronuntat „transnationala" a fost actiunea respectiva. De altfel, nu este deloc noua observatia ca una dintre reverberatiile razboiului civil libian a constat in supra-alimentarea cu arme a zonelor adiacente, si asa foarte volatile. Foarte probabil, Uniunea Europeana ar obtine rezultate pozitive relativ rapide in cazul in care ar organiza misiuni de asistenta si monitorizare a activitatilor de frontiera in zona vizata. Iar pentru aceasta exista resurse si competente pe care UE le poate folosi.

    Evident, numarul si amploarea provocarilor nu trebuie ignorate, in cazul in care se va lua decizia de a lansa un astfel de complex de misiuni. Dar ele palesc in comparatie cu riscul ca viata si siguranta europenilor sa fie din ce in ce mai amenintate, in Africa de Nord si Africa Subsahariana. In plus, degeaba au fost create instrumente sofisticate de cooperare cu acele guverne, daca Europa are reticente in a le ajuta in provocarea cea mai urgenta cu care se confrunta: securitatea.  


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

    Dan CONSTANTIN

    Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

    Cert este că piaţa asigurărilor nu este supravegheată în nici un fel, iar salariile lor babane sunt plătite din poliţele noastre, ale tuturor.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Irimia. Florin Irimia

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Irimia. Florin Irimia

    „Cazul” prezenţei prozatorului Florin Irimia pe lista de „activitate ştiinţifică zero” a Universităţii din Iaşi îmi demonstrează clar nebunia în care s-a ajuns cu „scientometria”. Acest monstru e pe cale să anuleze diversitatea şi bogăţia experienţei intelectuale, care ar trebui să stea la temelia vieţii universitare. Este noul „nazism” academic şi nu greşesc deloc emiţând o asemenea comparaţie.

    Câteva date statistice recente (I)

    George ŢURCĂNAŞU

    Câteva date statistice recente (I)

    În plan regional, cele opt judeţe ale Moldovei au coborât sub 4 milioane de locuitori, involuţia demografică având valori peste media naţională (-9 la mie). Alături de judeţul Iaşi, doar Suceava are un declin inferior mediei naţionale (-6,4 la mie). Toate celelalte judeţe au pierdut între 11,2 şi 13,8 la mie din populaţie.

    Minciuna de aur

    Bogdan ILIESCU

    Minciuna de aur

    „A lie told often enough becomes the truth.” (O minciună spusă suficient de des devine adevărul.) Vladimir Lenin

    pulspulspuls

    E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

    E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

    Nu ştim dacă ştiţi, dar, pe lângă un fin analist cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, amicul nostru Archibald Tănase este şi un vechi şi încercat şofer în traficul infernal din Iaşi. 

    Caricatura zilei

    Toc

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.